Cancelarul austriac Karl Nehammer rămâne ferm în poziția sa referitoare la aderarea României la spațiul Schengen.
El susține că nu este momentul potrivit pentru extinderea zonei de liberă circulație, deoarece este necesar ca protecția frontierelor externe să funcționeze în mod eficient.
Cu toate acestea, europarlamentarul Victor Negrescu de la PSD afirmă că o acțiune în instanță împotriva Austriei poate fi intentată numai după epuizarea tuturor căilor politico-diplomatice. El adaugă că, în cazul în care instituțiile europene susțin România, procesul ar putea fi accelerat și soluționat în mai puțin de doi ani.
Karl Nehammer nu dorește România în Schengen
Cancelarul austriac susține veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și ia în considerare chiar instituirea unor controale extraordinare la granița cu Italia, având în vedere situația de pe insula Lampedusa, unde mii de imigranți au asaltat această zonă.
Argumentul lui Nehammer este că aderarea poate fi realizată doar atunci când protecția frontierelor externe este asigurată. El menționează controalele temporare la frontierele dintre țările Schengen, care sunt justificate de presiunea migrației la frontierele externe ale Uniunii Europene.
România a amenințat recent că va da în judecată Austria pentru că ține țara noastră la poarta Schengen. Potrivit oficialilor de la București, fiecare an de întârziere se traduce în pierderi de aproximativ doi la sută din produsul intern brut al țării. În acest context, cancelarul austriac nu are niciun argument legal pentru a se opune aderării României la spațiul Schengen.
Care sunt soluțiile
Europarlamentarul Negrescu consideră că România poate contribui la rezolvarea problemelor legate de migrație și susține că trebuie epuizate toate căile alternative. Dacă Austria se opune, acțiunea anunțată de premierul Marcel Ciolacu poate fi pusă în aplicare.
Negrescu speră că Comisia Europeană și Parlamentul European vor sprijini acest demers, deoarece acest lucru ar accelera procesul. El amintește că România a mai avut dispute la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în trecut, cum ar fi cazul privind drepturile cetățenilor români din Austria la alocații pentru copiii lor, un proces câștigat de România.
În ceea ce privește etapele unei acțiuni în instanță împotriva Austriei, Negrescu explică că aceasta poate fi inițiată doar după epuizarea tuturor căilor politico-diplomatice. Prima etapă ar fi o nouă discuție în Consiliul European și un nou vot.
Dacă veto-ul este aplicat, România poate merge în instanța la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, urmând ca fiecare parte să își prezinte cazul. Dacă instituțiile europene susțin România, procesul poate fi accelerat și soluționat în mai puțin de doi ani.
Acest lucru ar însemna că până în 2024 sau 2025, Consiliul European ar trebui să discute cu o majoritate calificată, nu cu unanimitate, sau să invalideze veto-ul, deoarece acesta contravine principiilor europene.
