În Cluj-Napoca, se va implementa regula 3-30-300, o idee promovată de un specialist olandez.

Conform acestei reguli, fiecare persoană ar trebui să poată vedea de la fereastră 3 arbori, 30% din zona cartierului ar trebui să fie acoperită de copaci, iar cel mai apropiat parc sau spațiu verde ar trebui să fie la o distanță de 300 de metri.

Primarul Emil Boc a susținut dezvoltarea verde a orașului și a discutat despre problema arborilor de pe străzile aflate în modernizare. În această privință, existau două opinii diferite: proiectanții plănuiau să mute unii arbori, în timp ce societatea civilă și experții pledau pentru păstrarea lor.

Regula 3-30-300, în Cluj Napoca

Decizia finală a fost influențată de preocupările legate de schimbările climatice și de capacitatea arborilor de a absorbi noxe. Astfel, primarul a stabilit să păstreze cei 16 arbori maturi de pe strada Universității și să mute cei doi mai târziu în altă zonă. De asemenea, se vor planta 31 de arbori noi în apropierea Universității.

Astfel, din totalul de 18 arbori de pe strada Universității, 16 vor fi menținuți, iar cei doi mai tineri vor fi relocati, deoarece au fost plantați de doar 2 ani. Această decizie reprezintă un pas în direcția dezvoltării verzi a orașului și a conservării resurselor naturale, asigurând un mediu mai sănătos și mai plăcut pentru locuitori.

Primul oraș din țară care adoptă regula „3-30-300”! Ce înseamnă acest lucru și ce beneficii are

Regula „3-30-300” este un concept urbanistic care propune o serie de criterii pentru planificarea și dezvoltarea spațiilor verzi într-un oraș sau cartier. Această regulă indică că într-un astfel de mediu, fiecare persoană ar trebui să poată vedea de la fereastră cel puțin 3 arbori, 30% din suprafața zonei să fie acoperită cu copaci, iar distanța până la cel mai apropiat parc public sau spațiu verde să nu depășească 300 de metri.

Care sunt obiectivele acestei reguli

  • Contribuție la sănătatea și bunăstarea oamenilor: Prezența arborilor și a spațiilor verzi în proximitatea locuințelor are efecte pozitive asupra stării de sănătate a oamenilor, scăzând nivelul stresului, îmbunătățind calitatea aerului și oferind un mediu relaxant și plăcut.
  • Combaterea încălzirii urbane: Spațiile verzi, cum ar fi parcurile, sunt cunoscute pentru abilitatea lor de a atenua efectele încălzirii urbane, menținând temperaturi mai scăzute în zonele verzi comparativ cu zonele urbanizate, care pot deveni extrem de calde.
  • Absorbția poluării: Arborii și vegetația ajută la absorbția poluării din aer, reducând impactul negativ al noxelor și emisiilor vehiculelor și fabricilor.
  • Îmbunătățirea biodiversității: Spațiile verzi oferă un habitat pentru diferite specii de animale și plante, contribuind la conservarea biodiversității în mediul urban.
  • Calitatea vieții în comunitate: Spațiile verzi oferă locuri de recreere, socializare și activități în aer liber, sporind calitatea vieții și contribuind la o comunitate mai coezivă.