Șeful Institutului de Boli Infecțioase, Alexandru Rafila, pune capăt speculațiilor apărute în zona publică, în ultimele zile, în privința diferenței mari între cifrele declarate de autorități, de la o zi la alta, în cadrul bilanțului zilnic al cazurilor de COVID-19 confirmate. Românul, care este și membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății, a explicat aseară că aceste diferențe nu sunt semnificative, pentru stadiul epidemiei din România și că ne aflăm de circa două-trei săptămâni în zona de platou.
„Depinde de structura solicitărilor, adică de la cine vin mai multe probe. Vin mai multe probe de la persoane simptomatice, mă refer la pacienți, medici sau cele care sunt cuprinse în categoriile care sunt menționate de Institutul de Sănătate Publică, sau vin mai multe probe de la pacienți care se află deja internați. E o chestiune legată și de omogenitatea solicitării și mai este un aspect, pe unii i-am deranjat cu această afirmație, dar ea este reală, depinde foarte mult dacă în anumite județe se prelevează probe de la cine trebuie (…) Sunt județe, nu mai vreau să le nominalizez, care trimit câteva probe într-o zi. E puțin probabil să credem că pacienții sau personalul medical nu prezintă persoane simptomatice în rândul lor, atunci sigur că și rezultatele sunt pe măsură. Această structură a solicitării probelor în fiecare zi este cea care generează fluctuații”, a declarat Rafila, la Digi24.
Medicul a mai adăugat că mai există încă o fluctuație de luat în calcul, aceea a zilelor de weekend, în care testele prelevate și lucrate sunt mai puține, motiv pentru care lunea, de obicei, se raportează un număr mai mic de cazuri. Cu toate acestea, medicul consideră că situația în România este una stabilă.
„Chiar dacă sunt în dinți de fierăstrău, o tendință se face foarte ușor, o să vedem că noi ne aflăm pe o zonă de platou, în jur de 300-350 de cazuri zilnic și această tendință durează de vreo două-trei săptămâni, nu este o chestiune îngrijorătoare (…) Noi am fost îngrijorați și încă mai suntem câteva zile să nu vedem o explozie a numărului de cazuri datorată intensificării activității din perioada de Paște. Însă, constatăm că în perioada de Paște nu au fost chiar așa multe interacțiuni și dovada este reprezentantă de aceste cazuri care sunt oarecum stabilizate.” a explicat Alexandru Rafila.
Specialistul a subliniat faptul că fiecare zonă a țării va fi tratată diferit, în momentul relaxării măsurilor de izolare, în funcție de specific și de numărul de îmbolnăviri existent dar și de posibilitatea apariției unor focare viitoare.
„Până la urmă, data de 15 mai e o convenție, care marchează de fapt încheierea celei de-a doua perioade a stării de urgență, iar anumite măsuri eventual de relaxare trebuie luate și punctual. Dacă avem un focar la Suceava, cu aproape 3.000 de cazuri, nu putem să avem același tip de abordare față de un județ precum Harghita, unde avem 20 de cazuri. E clar că abordarea trebuie să fie diferită”, a spus reprezentantul OMS în România.
