Toată lumea s-a întrebat măcar o dată de unde vin denumirile cartierelor din București. Cel mai mare și popular oraș din România, are o istorie ascunsă privind cartierele sale.
Numele cartierelor din București nu au fost alese la întâmplare. De cele mai multe ori se leagă de așezările din jur, precum biserici, piețe sau clădiri de o importanță majoră. Alte nume pot proveni de la vechile vetre sătești.
1. Pajura, Crângași, Militari și Drumul Taberei
„Abia după Primul Război Mondial, cu noua lege administrativă, în 1926, apar primele comune suburbane, care rămân comune suburbane până la începutul anilor ’50. Apare o nouă lege administrativă le înglobează în oraş, mărindu-l. Şi avem noile cartiere, cum au fost urbanizate după anii ’60: Balta Albă, Militari, apoi Apărătorii Patriei, sau cartierul Pajura, făcut de la zero, lângă Dămăroaia, care era un sat. Nu mai vorbesc de Griviţa, de Crângaşi, care era un cătun”, susţine istoricul Adrian Majuru.
Potrivit acestuia, Militari, de la care şi-a luat numele viitorul cartier, a fost o comună. Drumul Taberei era, până în anii ’50 – ’60 poligon de tragere, de aici denumirea de mai târziu.
„Comuna Militari nu era neapărat un spaţiu locuit de veterani de război, cum a fost Dămăroaia, de pildă, sau Apărătorii Patriei. Dar erau şi angajaţi ai serviciilor militare de rang inferior. O comună obişnuită. În schimb, Şoseaua Pandurilor nu e legată de o aşezare, ci de un culoar de intrare şi părăsire a oraşului în timpul lui Tudor Vladimirescu”, a spus istoricul Adrian Majuru.
2. Ghencea, Dristor, Giulești
Despre numele Cartierului Ghencea, Adrian Majuru a dezvăluit că acesta are legătură cu biserica. Ctitorul acesteia a fost un arnăut de origine albaneză Ghenci-Aga, aga fiind, de fapt poziţia lui militară.
„Dristorul nu cred că are legătură cu măcinarea făinii sau a mălaiului. Nu uitaţi că pe linia Dunării era oraşul Dârstor, care astăzi este Silistra şi erau drumuri comerciale care legau Bucureştiul de linia Dunării. Nu avem şi Şoseaua Giurgiului? Şi Şoseaua Olteniţei? Era şi Şoseaua Brăilei, Calea Vergului? Era Calea Craiovei, care ducea spre Drobeta, de fapt, şi era apoi Calea Rahovei după Războiul de Independenţă. Aşa şi cu această cale, care şi asta se află în amprenta stradală a oraşului”, spune Majuru.
În ceea ce priveşte denumirea Cartierului Giuleşti, acesta susţine că vine de la boierii Giuleşti care aveau un domeniu în zona respectivă.
3. Balta Albă, Ferentari, Vitan, Pantelimon
Numele Cartierului Balta Albă provine de la o groapă de var unde, în vremea domnitorului Caragea Vodă, erau aruncate cadavrele ciumaţilor.
Pe de altă parte, referindu-se asocierea numelui Cartierului Ferentari cu o sintagma latină „Ferentarius”, Adrian Majuru susţine că aceasta este „o exagerare”.
„N-are legătură cu denumirea latină. Este o exagerare din punctul meu de vedere. Mai degrabă are legătură cu un corp militar unguresc, care, în timpul Războiului curuţilor, când Transilvania a fost regiune autonomă şi s-a opus ocupării ocupării austriece de după 1683, asediul Vienei. Erau, evident, ardeleni, erau reformaţi, nu erau catolici precum austriecii, aveau un conte Bercsényi care îi conducea. Evident că ei fiind învinşi prin 1710, războiul pornind în 1702, o bună parte din aceste trupe s-au refugiat în Valahia, care era de partea lor alături de Imperiul Otoman. Au rămas aici o perioadă, până când şi-au negociat libertatea de a reveni în Ungaria, la un anumit moment dat, după ce a fost încheiat un tratat de pace între Imperiul Otoman şi Imperiul Austriac în 1718. Drumul folosit de ei, inclusiv tabăra, este Drumul Ferentarilor şi Cartierul Berceni să nu uităm”, a explicat Majuru.
Cartierul Vitan, consideră istoricul, îşi trage numele de la un proprietar al zonei, domeniul acestuia devenind un sat şi ulterior o comună suburbană. Cartierul Pantelimon vine de la domeniul ecleziastic cu acelaşi nume al Mănăstirii Sfântul Pantelimon.
