Amorul în perioada Evului Mediu era o practică mai mult folosită cu scopul a de fi satisfăcute instinctele oamenilor.

Nu era vorba despre dragoste, pasiune, ci pur și simplu doar necesitatea de a-și satisface nevoile fizice. Biserica se opunea ca oamenii să întrețină relații sexuale în afara căsătoriei. Existau  legi și pedepse care erau aplicate pentru cuplurile care încălcau aceste reguli. 

Practicile și obiceiurile pe care femeile le aveau în Evul Mediu erau destul de bizarre pentru lumea de acum. Metodele contraceptive erau total diferite. De asemenea, pentru ca o femeie să rămână însărcinată, exista o practică specială.

Practici bizare pe care le făceau femeile din Evul Mediu, după fiecare partidă de amor

Sexul era înțeles și făcut pentru a îndeplini nevoi fiziologice, decât a fi mai mult bazat pe sentimente sau emoții puternice. Acesta este un motiv pentru care se explică existența unor mituri din acea vreme. Se pare că pentru a rămâne însărcinată sau pentru a evita ca asta să se întâmple, femeile aveau un ritual al lor, pe care trebuiau să îl facă la sfârșitul sau începutul fiecărui act sexual.

Dacă cei doi parteneri își doreau să devină părinți, exista o practică pe care trebuiau să o folosească. Înainte de a începe actul sexual, femeia trebuia să sară în spate de șapte, opt sau nouă ori, pentru a rămâne însărcinată.

Aceeași practică era folosită și pe post de metodă contraceptive. Pentru a nu rămâne însărcinată, femeia trebuia să sară înapoi, înainte de începerea actului sexual.

„Femeia trebuie să se ridice la sfârşitul actului sexual, să sară în spate de şapte – nouă ori, pentru ca sămânţa bărbatului să iasă. A sări înainte provoacă efectul contrar.”, a spus omul de știință Avicenna, potrivit shtiu.ro

shtiu.ro

În Evul Mediu, sexul era un subiect tabu și aspru pedepsit dacă era întreținut în afara căsătoriei. De altfel, așa era considerat și adulterul. Biserica se împotrivea acestor acte. Existau legi care erau aplicate femeilor și bărbaților care întrețineau relații intime în afara căsătoriei. Astfel, dacă înainte de căsătorie oamenii întrețineau relații intime sau comiteau adulter, de cele mai multe ori era aplicată pedeapsa cu moartea. Biserica a privit toate aceste lucruri ca fiind un păcat foarte mare, iar celor care încălcau această lege, li se aplicau și alte pedepse dureroase. Oamenii de atunci întrețineau relații intime cu scopul reproducerii sau pentru că aveau nevoi fiziologice. Pentru că nu erau implicați emoțional, aveau foarte multe practici bizare, precum cele amintite mai sus.