De nenumărate ori în viață simțim nevoia de a lăsa deoparte agitația lumii și a ne întoarce în propriile gânduri.
În căutarea păcii interioare, mulți dintre oameni apelează la diverse metode. Unii caută biserica și rugăciunea, alții citesc, vizitează locuri noi sau meditează. Alții pleacă în așa numitele călătorii de regăsire a sinelui sau iau parte la diferite ritualuri șamanice cu plante.Câte dintre acestea duc însa la destinația dorită?
Ce ne învață Biserica?
Într-o epocă în care omul aleargă aprig după avuții și evoluție profesională, dispare reflecția asupra propriei ființe. Astfel, mulți dintre oameni încep să caute prin diverse metode să se regăsească dincolo de cele materiale. Pe acest drum anevoios apare nu de puține ori o confuzie spirituală accentuată. Biserica ne învață că în astfel de vremuri de răstriște interioară, dar și în comunitate, singura cale este rugăciunea.
De altfel, meditația și alte ritualuri care promit „revigorarea” sufletului în afara credinței sunt aspru puse la zid.Mai mult, biserica susține că forțele răului se folosesc de astfel de tertipuri pentru a duce mintea omului spre calea sigură a pierzaniei. Rătăcirea spirituală duce la îndepărtarea de cele creștinești.
Meditația și yoga, prin ochii creștinismului
Yoga este intens promovat în ultima perioadă mai degrabă ca un sport de relaxare a minții și al trupului. Creștinismul susține însă că dincolo de această împachetare ar fi mult mai mult.Grupările de inițiere și practicare ale yoga-ului promovează ideea că toate religiile ar fi la fel. Lucru contrar Cuvântului Mântuitorului Iisus Hristos care spune „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”
Prin meditație, yoghinii sunt de părere că își purifică organismul, în timp ce Biserica susține clar că numai Sfânta Împărtășanie are această putere.Nu puțini practicanți ai yoga s-au întors la cele creștinești susținând că percep apartenența în astfel de grupuri ca pe o rătăcire personală.
