Sfântul Eftimie cel Mare s-a născut în orașul Melitene din Armenia, lângă râul Eufrat. Părinții săi, Pavel și Dionisia, erau creștini evlavioși.

După mulți ani de căsătorie, ei au rămas fără copii și, în întristarea lor, l-au rugat pe Dumnezeu să le dea urmași. În cele din urmă, au avut o viziune și au auzit o voce care spunea: „Încurajați-vă! Dumnezeu vă va dărui un fiu, care va aduce bucurie bisericilor”. Copilul a fost numit Eftimie.

Sfântul Eftimie cel Mare, viața pe scurt

Sursa: Social media

Sfântul Eftimie s-a călugărit și a fost hirotonit la sfânta preoție. În timpul vieții sale, în apropierea peșterii sale a fost înființată o mare mănăstire, Lavra. Mai târziu, de-a lungul secolelor, a fost umplută complet de călugări. Așa cum un stup este umplut cu albine. Porunca lui finală a fost ca mănăstirea să fie mereu ospitalieră și ca porțile sale să nu fie niciodată închise.

Din tinerețe, a trăit o viață de pustnic, la început în apropierea orașului său Melitene. Dar apoi, după ce a vizitat Ierusalimul la vârsta de douăzeci și nouă de ani, în deșertul dintre Ierusalim și Ierihon numit Faran. El și-a umplut zilele și nopțile cu rugăciune.

Sfântul Eftimie cel mare murit la vârsta de nouăzeci și șapte de ani.

Troparul Sfântului Cuvios Eftimie cel Mare

Glasul al 4-lea

Veselește-te pustiu care nu rodeai, bucură-te ceea ce nu aveai durere; că bărbatul doririlor Duhului ți-a înmulțit ție fii, sădindu-i cu dreapta cinstire de Dumnezeu și hrănindu-i cu înfrânarea, spre împlinirea faptelor bune. Cu ale cărui rugăciuni, Hristoase Dumnezeule, mântuiește sufletele noastre.
Condacul Sfântului Cuvios Eftimie cel Mare

Glasul al 8-lea

Ca niște pârgă a firii, ție, săditorul făpturii, lumea Îți aduce, Doamne, pe purtătorii de Dumnezeu mucenici; pentru ale căror rugăciuni, în pace adâncă, Biserica Ta, pentru Născătoarea de Dumnezeu, păzește-o, mult-Milostive.
Întru cinstita nașterea ta, făptura a aflat veselie; și întru Dumnezeiasca pomenirea ta, cuvioase, bucurie a primit de pe urma multelor tale minuni; din care dai destul și sufletelor noastre și ne curățește de spurcăciunea păcatelor, ca să cântăm: Aliluia.