Agresiuni fizice, amenințări cu moartea și liste cu indezirabilii care ar trebui eliminați. Așa arată campania electorală din Franța cu trei zile înainte de turul doi al parlamentarelor. O atmosferă extrem de tensionată, în condițiile în care extrema dreaptă speră să ajungă la guvernare pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, iar forțele de centru și de stânga încearcă să blocheze partidul lui Le Pen în viitorul legislativ. 30.000 de agenți de poliție vor fi mobilizați duminică pe străzi, pe măsură ce poliția se teme că vor izbucni violențe.
Purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Prisca Thévenot, și membrii echipei sale de campanie au fost agresați miercuri seara într-o suburbie din sud-vestul Parisului. Ea le-a cerut unor tineri să nu mai rupă afișele candidaților pe care nu îi susțin, moment în care aceștia au devenit agresivi și i-au rănit pe candidata locală a partidului lui Macron și pe un alt membru al echipei.
Avedik Batikian, consilier municipal: „Am auzit strigăte puternice de la balconul meu. La început, nu am știut ce este. Am început să filmez și în timp ce filmam, mi-am dat seama că unul dintre colegii mei era atacat. Au apărut undeva între 20 și 30 de tineri agresivi. Filmarea mea a permis identificarea lor de către poliție.”
Atacul a creat un val de indignare contra extremiștilor. Șefa acestora, Marine Le Pen, a reacționat și ea. Fără a condamna însă explicit atacul, ea a părut că vrea să folosească incidentul, tocmai pentru a-și justifica retorica rasistă și naționalistă.
Marine Le Pen, șefa extremei drepte din Franța: „Observ că multe femei-candidat sunt atacate, multe sunt presate să-și suspende campania, consider că este un climat absolut deplorabil.”
Atacul asupra politicienilor din partidul lui Macron vine în condițiile în care un site al extremei drepte a făcut apel nici mai mult nici mai puțin decât la linșarea a cel puțin o sută de avocați din barourile din Paris și Caen. Au semnat o scrisoare în care anunțau că vor apăra în justiție drepturile fundamentale, amenințate de extremiștii lui Marine Le Pen. Potrivit presei franceze, este prima dată când apar amenințări cu moartea la adresa unei categorii profesionale.
Dominique Sopo, directorul organizației SOS Rasismul: „Cert este că oricare ar fi rezultatul, chiar dacă extrema dreaptă nu obține o majoritate absolută, suntem în stare de alertă pentru Republică și democrație, cum nu am mai văzut. Există o criză democratică formidabilă.”
Actualul premier Gabriel Attal, candidat din partea partidului centrist al lui Macron susține că oricât și-au periat mesajele în ultimele zile, extremiștii de dreapta au o agendă clară.
Gabriel Attal, premierul francez în exercițiu: „Realitatea este că, dincolo de fațadă, nu s-a schimbat nimic. Dacă ești de origine străină, ești un cetățean francez rău. Dacă ai dublă naționalitate, ești cetățean doar pe jumătate. Și în acest caz, nu meriți o funcție publică. Vor să-i împartă pe francezi în categorii, să stigmatizeze o parte a populației franceze în funcție de originea sa.”
Ministrul de interne francez, Gerald Darmanin, a anunţat că 30.000 de poliţişti vor fi desfăşuraţi în toată ţara pentru a preveni producerea de incidente duminică seara, când se vor anunţa rezultatele unui tur al doilea cu miză foarte ridicată al alegerilor parlamentare, în contextul în care trei candidaţi au spus că au fost victimele unor agresiuni în campanie, transmite Reuters. Turul al doilea va stabili dacă partidul Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN, extremă dreapta) îşi va asigura pentru prima dată o majoritate parlamentară şi va forma viitorul guvern.
Între timp, un sondaj publicat miercuri sugerează că eforturile partidelor mainstream de a bloca RN să obţină o majoritate absolută ar putea avea rezultate. Sondajul Harris Interactive realizat pentru publicaţia Challenges a arătat că RN (anti-imigraţie, eurosceptic) şi aliaţii săi ar obţine între 190 şi 220 de locuri dintr-un total de 577, iar Republicanii (LR, centru-dreapta) între 30 şi 50, ceea ce ar putea exclude posibilitatea unui guvern minoritar al extremei drepte sprijinit de o parte a grupului parlamentar LR.
Marine Le Pen a descris drept „provocări din partea ruşilor” şi „imixtiune” sprijinul explicit pe care Kremlinul i l-a arătat înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care vor avea loc în Franţa duminica viitoare, informează EFE, scrie Agerpres. „Nu sunt responsabilă pentru acest tip de provocări ruseşti împotriva Franţei şi împotriva lui Emmanuel Macron”, a subliniat Le Pen într-un interviu acordat canalului BFMTV, atunci când a fost întrebată despre declaraţiile autorităţilor ruse de miercuri în care Moscova a susţinut linia formaţiunii sale, Adunarea Naţională (RN).
Legăturile, cel puţin în trecut, dintre RN şi Le Pen cu Rusia şi cu regimul Putin au fost evidente, deşi formaţiunea de extremă dreaptă s-a distanţat după invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, notează EFE. Cu toate acestea, deşi acum RN susţine că Ucraina trebuie sprijinită pentru a se putea apăra, partidul a subliniat că, dacă va ajunge la putere, nu va autoriza trimiterea de trupe sau instructori pe teritoriul ucrainean, aşa cum are în vedere Macron, şi nici livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune cu care Kievul ar putea ataca adânc teritoriul Rusiei.