Generalul Martin Herem, comandantul armatei estone, a declarat recent că Estonia ar trebui să-și dubleze cheltuielile de apărare în următorii doi ani pentru a putea oferi o ripostă rapidă și decisivă în cazul unei invazii rusești.

Discuțiile s-au derulat în Japonia, unde generalul a avut întâlniri cu oficialii din sectorul apărării, subliniind necesitatea răspunsului imediat în fața oricărei agresiuni.

Conform declarațiilor lui Herem, un conflict cu Rusia nu ar trebui să se întindă pe luni sau ani, ci trebuie abordat rapid, în zile sau săptămâni. Acesta a accentuat faptul că nici amenințarea nucleară, nici pierderile umane semnificative ale Rusiei nu l-ar descuraja pe președintele rus Vladimir Putin de la o eventuală agresiune asupra Estoniei.

Estonia, care și-a majorat bugetul apărării la aproximativ 3% din PIB, se numără printre statele NATO cu cele mai mari cheltuieli militare raportate la PIB. Serviciile de informații externe estone au avertizat luna trecută că Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu, amplificându-și prezența militară la granița cu statele baltice și Finlanda.

În contextul extinderii prezenței militare rusești, Germania a anunțat planuri de staționare a aproximativ 4.800 de soldați în statele baltice până în 2027, reprezentând prima desfășurare permanentă de trupe germane în străinătate post- al Doilea Război Mondial.

Pe fondul posibilelor amenințări, comandantul eston a discutat în Japonia și despre posibilitățile de achiziție a unor componente care să faciliteze obținerea de echipamente militare mai accesibile. De accentuat este interesul pentru senzori seismici, utili în detectarea mișcărilor tancurilor rusești.

Într-un context în care tensiunile continuă să crească, statele baltice, inclusiv Estonia, au demarat planuri de fortificare a granițelor prin prepoziționarea de arme și muniții, având ca scop contracararea oricărei agresiuni rusești. De menționat este și sprijinul consistent oferit Ucrainei de către aceste state, în contextul conflictului cu Rusia, subliniind solidaritatea acestora și solicitările de sancțiuni dure împotriva Moscovei.

În ciuda avertismentelor și măsurilor pregătitoare ale statelor baltice și partenerilor NATO, președintele rus Vladimir Putin a negat orice intenție de agresiune asupra membrilor Alianței Nord-Atlantice, catalogând astfel de temeri ca fiind nefondate.