După halul ruşinos în care s-au prezentat elevii români la testele PISA, Ministrul Educaţiei vine cu noi declaraţii în care explică ce s-a întâmplat. România a obţinut cele mai slabe rezultate la acest gen de teste din 2012 şi până în prezent. Potrivit ministrului, totul este o problemă de sistem.
„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă. ”Intervenția trebuie să fie rapidă prin programele pe care Ministerul Educației ar trebui să le dezvolte în cadrul școlii”, dar ”ar trebui să înţelegem că şi profesorii trebuie să se pregătească în aşa fel elevii încât să existe corelaţia cu piaţa muncii şi cu viaţa de zi cu zi, să fie reală, iar teoria pe care o învaţă să poată fi aplicată”, a declarat Monica Anisie la Digi24.
Scorul obţinut de România la testele PISA e în scădere faţă de anii 2012 şi 2015 la toate cele trei domenii examinate: citire, matematică şi ştiinţe, în timp ce procentul de analfabetism funcţional este de 44%.
Ministerul Educaţiei Naţionale a ţinut să justifice situaţia actuală, printr-un comunicat:
„Raportul internațional publicat pe 3 decembrie de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării în țările participante și extrage date de cercetare relevante pentru politicile educaționale.
Pe primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China), Singapore, Macao (China), Hong-Kong (China), Estonia, Finlanda, Canada și Irlanda. La nivelul Uniunii Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia.
Comparativ cu ciclul anterior de testare, media internațională a înregistrat o ușoară scădere (citire/lectură – 487, față de 493, matematică – 489, față de 490, științe – 489, față de 493 în 2015). Această tendință este înregistrată și de țara noastră: citire/lectură – 428 (față de 434 în 2015), matematică – 430 (față de 444, în 2015) și științe – 426 (față de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 și 2009, dar ușor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.
Conform Raportului OECD, diferența înregistrată la citire/lectură și la științe între 2015 și 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite.
Performanţele elevilor au fost măsurate pe 6 niveluri (pentru unele domenii, au fost definite subniveluri ale nivelului 1). Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de tinerii aflați spre finalul învățământului obligatoriu în vederea integrării eficiente în societatea cunoaşterii.
Procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este următorul, în 2018: științe – 44%, matematică – 46,5%, citire/lectură – 40,8%. Comparativ cu 2015, acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură și cu 5,7% la matematică, însă a scăzut cu 3% la științe. La citire, elevii cu performanțe sub nivelul 2 pot înțelege texte simple, cu vocabular simplu și cu informații explicite, însă nu pot realiza inferențe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Acești elevi au dificultăți de interpretare a semnificației textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziții nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situații variate de viață. La științe, pot recunoaște și pot identifica unele explicații ale fenomenelor științifice simple, însă nu pot găsi cauzalități sau corelații științifice fără sprijin sau ghidare.
Ce știu și ce pot face elevii români în ceea ce privește citirea/ lectura?
- 59,2% dintre elevi s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii).
- Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) – pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii.
Ce știu și ce pot face elevii români la matematică?
- 53,4% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaște și interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați la nivelul 2 sau la un nivel superior al competențelor matematice a fost de 76%.
- Aproximativ 3% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică – pot modela situații matematice complexe, pot selecta, compara și aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.
Ce știu și ce pot face elevii români la științe?
- Aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar și pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie.
- Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la științe – pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.
Elevii au primit câte o broșură de test, având la dispoziție 2 ore. În total, au fost utilizate 30 de broșuri diferite, fiecare cuprinzând o combinație de itemi din două sau trei domenii de testare. Pentru colectarea unor date de context socioeducațional, elevii au completat un chestionar care a cuprins întrebări despre familia lor, modul lor de viață, climatul școlii, practicile didactice ale profesorilor de limba și literatura română (domeniul citire/lectură fiind domeniu principal de testare la PISA 2018). De asemenea, date despre caracteristicile școlilor participante la testare au fost culese printr-un chestionar adresat directorilor acestor unităţi de învăţământ. Acesta a vizat informații despre mediul şcolar, oferta educaţională, personalul didactic, oportunităţile de învăţare oferite elevilor etc”, se arată în comunicatul MEN.