Din cauza rezervei mici de apă din sol, agricultura din zona Moldovei și nu numai este în pericol, fermierii susținând că dacă nu plouă sau ninge în următoarea perioadă, culturile vor avea grav de suferit. „În ’96 a mai fost o situație asemănătoare, când am avut o producție extrem de slabă”, susține unul dintre fermierii ieșeni.
Marii fermieri de pe raza județului Iași trag un semnal de alarmă, spunând că lipsa umidității poate deveni o situație catastrofală. Alimentele, mai ales cele de panificație, fructele și legumele s-ar putea scumpi considerabil anul acesta din cauza secetei.
La nivelul județului, în toamna anului trecut, au fost însămânțate 44.500 de hectare cu grâu, 3.750 de hectare cu orz și orzoaică și 6.950 de hectare cu rapiță. Dacă vremea nu se va schimba, fermierii riscă pierderi uriașe.
„În zona mea, nord-est, acum sunt 100 de zile fără precipitații. Plantele au intrat foarte bine în iarnă, sunt în stagnare. Însă lipsa apei din sol este evident catastrofală. Vine primăvara, când nu ne ocolesc acele vânturi de primăvară care conservă apa din sol, și solul va pierde apă. Vor fi lucruri grave. Grâul, rapița și orzul nu vor fi în vegetație, se vor petici, nu vor crește”, susține Ioan Buimac, fermier din zona Andrieșeni, care administrează peste 3.000 de hectare de teren agricol.
Fermierul din Andrieșeni spune că și anul 1996 a fost unul la fel de greu.
„A mai fost un an asemănător, prin ’96, fără precipitații. În acel an, în loc să am o producție de 5-6 tone la hectar, au fost 100 și ceva de kilograme la hectar. Ferească Dumnezeu să fie așa și anul acesta”, mai spune fermierul din Andrieșeni, celor de la BZI.
Situația nu este una bună nici pentru ferma lui Viorel Stan, care are aproximativ 2.000 de hectare de teren agricol în Sculeni.
„Situația e destul de tragică. În ianuarie nu a fost apă deloc, în decembrie, vreo 2 litri pe metrul pătrat. Momentan suntem în pericol mare”, susține agricultorul.
Deși nu au apărut încă probleme mari, fermierii din zona Moldovei spun că plantele au deja de suferit în urma diferențelor de temperatură.
„Lipsa foarte mare a apei plus variațiile mari de temperatură sunt foarte proaste pentru grâu, orz și rapiță. Sperăm că va ninge în februarie, care e o lună secetoasă, dar mai sunt și ani cu excepții”, a spus Aurel Placinshi, fermier care deține peste 5.000 de hectare de teren agricol în satele Țigănași, Probota, Trifești și Victoria.
Specialiștii din Iași susțin că în zona Moldovei este un deficit al apei din sol de 50%, plantele fiind în pericol. Dacă nu vor apărea precipitații în perioada următoare, fermierii riscă să rămână anul acesta fără producție.
„Fenomenul de secetă excesivă din timpul verii continuă cu o iarnă săracă în precipitații și cu temperaturi mai ridicate față de normalul acestei perioade. Ne preocupă în mod deosebit starea de vegetație a culturilor însămânțate în toamna anului trecut, care momentan se prezintă bine pentru această perioadă. Problemele generate de secetă se accentuează dacă nu apar precipitații nici în luna martie, perioadă când temperaturile diurne cresc, apar vânturile de primăvară care scot toată apa din sol”, susține Gabriel Hoha, director al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași.
Rapița este una dintre cele mai pretențioase culturi în ceea ce privește umiditatea, din acest motiv fermierii fiind nevoiți să înceapă irigarea mai devreme, această soluție vine și cu mari cheltuieli. O altă cultură care are nevoie de apă este grâul.
„Are nevoie relativ de puțină apă toamna pentru a germina, răsări, înfrăți. Pretențiile mai mari față de umiditate se manifestă primăvara, mai ales în fazele de alungire a paiului, la înspicare și la formarea bobului”, explică Gabriel Hoha.