Maria Antoaneta este o altă figură excentrică în istorie. Istoricii tind să nu-i atribuie expresia legendară pe care ar fi rostit-o în vremea Marii Revoluţii Franceze de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ar fi spus despre revoluționari „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac”. Instaurarea republicii Maria Antoaneta a fost întemnițată. Acuzarea a găsit-o vinovată pentru intrigi, pentru oferirea de sfaturi rele soțului său, Ludovic al XVI-lea. Dar și de proclamarea fiului ei drept rege, în ciuda faptului că monarhia fusese înlocuită de republică.
Regina Maria Antoaneta pare să fi fost o bună cârmuitoare. Nu și-a trădat supușii. Când a fost întrebată care au fost cei care au complotat cu ea ar fi spus că: „Nu voi cârti împotriva supușilor mei. Le-am văzut pe toate, le-am înțeles pe toate și le-am uitat pe toate”.
Prima dată apare această atribuire a expresiei la Jean Jacques Rousseau. Doar că filsoful face o gravă confuzie. Este un acronism veritabil. relata Anul în care Rousseau a scris un fragment din care reieșea această întâmplare era 1766. Cu alte cuvinte undeva cu 13 ani înainte ca replica să îi fie atribuită reginei, în contextul Revoluţiei Franceze. LA vremea aceea, în 1766, Maria Antoaneta avea doar 10 ani. Fiind foarte puţin probabil ca regina să fi spus aceste cuvinte.
„Îmi adusei aminte de răspunsul unei prinţese care, când i se spusese că ţăranii nu au pâine, a spus că pot să mănânce cozonac.” Consemna filosoful Rousseau.
Sfârșitul reginei Maria Antoaneta
Condamnată la moarte prin ghilotinare, regina și-ar fi păstrat cumpătul. Nu a existat niciun moment în care să fi simțit nevoia să atragă pe altcineva în situația ei. Conștientă până în ultimul moment că nu mai are cum să se salveze, nu a găsit de cuviință să strice reputația sau să pună pe altcineva în pericol. A avut gândul că a pierdut totul.
„Am fost regină și mi-ați luat coroana, am fost soție și mi-ați omorât soțul, am fost o mamă și mi-ați furat copilul. Doar sângele mi-a rămas, luați-l și pe acesta. Nu mi-a mai rămas nimic”.
Ultimele 24 de ore și le-a petrecut în temniță. Timp în care a redactat o epistolă doamnei Elisabeta în care o ruga să aibă grijă de copiii ei. Știind că aveau să devină orfani.