Planeta roșie este populată? Existența râurilor pe Marte a fost confirmată cu ceva timp în urmă.

Un grup de cercetători au reușit să surprindă imagini de pe suprafața planetei roșii fascinante. Din ele se pot observa cratere, în care este foarte posibil, să fi trecut apa. În urmă cu foarte mult timp a avut parte de mări, oceane, râuri. Este posibil să fi fost și viață în urmă cu miliarde de ani

„Am crezut că e un vis atunci când am văzut o viaţă microbiană atât de bogată în rocă. Mă aştept acum să găsim viaţă pe Marte. Dacă nu, înseamnă că viaţa se bazează pe elemente inexistente acolo, cum ar fi plăcile tectonice”. A declarat Yohey Suzuki, cercetător de la Universitatea din Tokyo.

Existența râurilor pe Marte este o realitate, au fost descoperite alte detalii care să confirme și viața de pe planeta roșie. O informație desprinsă, parcă, dintr-un film SF, dar cât se poate de reală. Cercetătorii au mai spus că au găsite chiar și forme de viață pe planetă. Formațiunea bacteriană, regăsită într-unul din cratere, este foarte asemănătoare cu bacteriile intestinale umane. Aceste sunt destul de numeroase, au estimat că sunt undeva la 10 miliarde pe centimetrul cub. Mult mai multe decât pe suprafața fundurilor mărilor și oceanelor terestre.

NASA și planeta roșie

O altă descoperire la fel de fantastică a fost făcută și de un grup de cercetători de la NASA. Aceștia spun că au găsit roci care seamănă izbitor de mult cu cele pe planeta albastră. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unor fotografii făcute de la bordul Mars Reconnaissance Orbiter. O analiză detaliată a acestor formațiuni ar oferi mai multe răspunsuri cu privire la acest fenomen neobișnuit. Pentru mulți, bizareria acestui fapt, a devenit o confirmare. Sunt destul de multe teorii conspiraționiste, în care se spune că arte a fost exact ca Terra, pustiit apoi de „foștii oameni”.

„Din păcate, nu avem capacitatea de a urca, de a privi detaliile la scară mai fină, dar asemănările izbitoare cu rocile sedimentare de pe Pământ lasă foarte puţin imaginaţiei”, explică Francesco Salese, autor al studiului şi profesor al Universităţii Utrecht, Olanda.