Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este mult mai mult decât o sărbătoare a numelui, este o zi plină de tradiții și superstiții, o zi de reflecție asupra trecutului și de comemorare a două figuri importante din istoria noastră creștină

O sărbătoare cu o istorie profundă

Pe data de 21 mai, comemorăm cu toții Sfinții Constantin și Elena. Este ziua în care peste un milion de bărbați care poartă numele de Constantin, precum și numeroasele derivate ale acestuia, și peste 700.000 de femei numite Elena, sărbătoresc împreună. Însă această zi nu este doar o ocazie de a marca onomastica unor oameni dragi, ci și de a reflecta asupra a două figuri istorice și spirituale importante.

Constantin cel Mare, cunoscut și ca Împăratul Constantin, a fost împărat roman între anii 306 și 337. Este cunoscut drept cel care a dat Edictul de la Milano, ce a permis creștinismului să devină o religie legală în Imperiul Roman. Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, este la fel de importantă în istoria creștină, fiind cunoscută pentru că a găsit moaștele Sfintei Cruci a lui Hristos și rămășițele celor trei magi.

Tradiții și obiceiuri: un cadru plin de superstiții

În România, ziua de 21 mai este înconjurată de o serie de obiceiuri și superstiții fascinante.

Se spune că aceia care lucrează pământul în această zi vor avea de înfruntat o invazie de păsări dăunătoare. Astfel, în această zi nu se lucrează ogoarele, nu se sapă și nu se plivesc ierburile.

În calendarul popular, sărbătoarea este asociată cu păsările de pădure și este cunoscută și sub numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că aceasta este ziua în care păsările își învață puii să zboare. Prin urmare, munca în această zi este considerată a fi un afront adus acestor păsări.

O zi cu semnificații adânci

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena nu este doar o ocazie de a comemora aceste figuri istorice, ci și un prilej de a reflecta asupra tradițiilor noastre străvechi. În această zi, păstorii decid cine va fi baci, unde se vor construi stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului. De asemenea, se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

Ziua de Sfinții Constantin și Elena are și un caracter spiritual puternic. Femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, se recomandă ca în ziua praznicului, un membru al familiei să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.