Odată cu venirea anotimpului de iarnă, proprietarii de animale și păsări trebuie să întreprindă o serie de acțiuni prin care să protejeze starea fiziologică și de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploatații. De aceea, Dr. Pențea Ioan, Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din judetul Sibiu, face câteva recomandări deosebit de utile, fermierilor crescători de animale.
Asigurarea spațiilor pe specii în funcţie de vârstă
În general, perioada de stabulație a animalelor, în principal pentru ovine și bovine, poate dura între 150 de zile și 200 de zile. Pentru a oferi cele mai bune condiții de creștere a animalelor, chiar și în perioada de iarnă, fermierii trebuie să se asigure de integritatea adăposturilor, a utilajelor, precum și a necesarului de furaje. Astfel, specialiștii recomandă crescătorilor ca adăpostirea animalelor și a păsărilor să fie făcută în spații corespunzătoare speciei și categoriei de vârstă. Este importantă asigurarea densității, a volumului de aer, a umidității, precum și a luminozității, la parametrii normali.
Remederea elementelor de construcție deteriorate
Se recomandă crescătorilor să remedieze, în cazul în care este nevoie, elementele de construcție exterioare și interioare deteriorate ale exploatației. Pentru a oferi condiții de creștere favorabile animalelor pe perioada iernii, crescătorii trebuie să se asigure că ușile și ferestrele exploatației sunt etanșe, păstrând astfel o temperatură constantă în adăposturi.
Mai mult decât atât, igienizarea adăposturilor prin curățire mecanică, dezinfecții, deratizare, precum și verificarea și remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilație) sunt deosebit de importante. Totodată, în perioada fătărilor, crescatorii trebuie să se asigure că animalele, mai ales din speciile bovină și ovină, au un spațiu confortabil. Crescătorii trebuie să acorde un interes major și verificării și protejării surselor de apă și furaje, pentru a remedia anumite defecțiuni și pentru a nu fi supuse înghețului. Este absolute interzis să se acorde animalelor furaje înghețate. De asemenea, se recomandă efectuarea unui inventar al stocului de furaje, pe sortimente, în funcție de speciile și animalele crescute.
De ce este important să construieşti un adăpost eficient
Adăpostul reprezintă un mediu artificial, creat de om, în calea efectelor dăunătoare ale unor factori naturali asupra sănătății și producției animalelor. Un adăpost corect realizat reduce în sezonul rece pierderile de căldură ale animalelor și în sezonul cald împiedică fluxul de căldură spre animale, menținându-se o bună stare de sănătate a acestora, cât și o producție corelată cu potențialul lor genetic.
Fermierul este interesat să aibă în fermă un adăpost care să realizeze un confort tehnologic optim pentru activitățile comportamentele specifice animalelor cazate, pentru realizarea de performanțe productive și, în final, performanțe economice.
În fermele familiale, adăpostul de animale este locul de stabulație laolaltă al animalelor, indiferent de categoria de vârstă și de starea fiziologică. Producția eficientă, pe care o dorește fiecare fermier, este rezultatul îmbinării corecte a calității mediului dintr-un adăpost cu cerințele fiziologice ale animalelor cazate. Complexul de factori fizici (temperatura, umiditatea, luminozitatea, curenții de aer), chimici și biochimici, în relație cu existența animalelor în adăpostul încălzit numai biologic (prin cedare de către animal a căldurii metabolice libere) pe timp de iarnă, formeaza microclimatul din adăpost.
Într-un adăpost bine realizat nu trebuie să se întâlnească laolaltă, pe timp rece, umiditate, curenți reci de aer și temperatură scăzută, cu încărcătură peste limite, de gaze nocive, pulberi, microorganisme etc. Pregătirea unui astfel de adăpost pentru iarnă este reprezentată de următorii factori:
1-Remedierea, după caz, a elementelor de construcție exterioară și interioară deteriorate (trotuare, alei de acces, ziduri, geamuri, tâmplării, învelitori, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
2-Împrospătări de finisare (chituri, vopsitorii);
3-Igienizări de spații (curățat păianjeni, văruit, spălat suprafețe vitrate);
4-Control și remedieri, la toate verigile tehnologice (muls, furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilație);
5.Curățarea și remedierea pardoselilor din padocurile adiacente adăposturilor pentru a putea fi folosite iarna, în zilele însorite, cu temperaturi pozitive, când se recomandă scoaterea animalelor în aer liber, pentru menținerea sănătății și capacității de reproducție.
Cum să încălzeşti un adăpost într-un mod corespunzător
Adăposturile pot fi încălzite prin utilizarea unor sisteme variate. Încălzirea poate fi locală sau la nivelul camerei. Încălzirea locală prezintă avantajul de a putea fi orientată către zonele unde se impune cu necesitate. Încălzirea locală prezintă avantajul de a putea fi orientată către zonele unde se impune cu necesitate. Sistemele aplicate sunt următoarele: podele echipate cu elemente de încălzire, unde elementele de încălzire se găsesc deasupra locurilor de şedere a porcilor, radiind căldură spre animale dar şi către suprafaţa podelei. Ventilaţia camerei se realizează prin 2 metode:
1-Prin preîncălzire: aerul intrat este preîncălzit prin orientarea fluxului spre un coridor central în scopul încălzirii acestuia la o temperatură minimă, pentru reducerea fluctuaţiilor de temperatură şi îmbunătăţirea circulaţiei aerului în interiorul adăpostului.
2- Prin încălzirea ulterioară: încălzirea aerului se va realiza abia după ce acesta intră în adăpost, pentru a se reduce fluctuaţiile de temperatură dar şi costul necesar încălzirii.
Încălzirea poate fi directă sau indirectă. Încălzirea directă se obţine prin folosirea unor instalaţii de tipul: radiatori pe bază de gaz: infra-roşii, convectori alimentaţi cu gaz; radiatori electrici: bulbi luminoşi speciali sau radiatori din ceramică; încălzirea electrică a podelei : fie prin acoperirea podelelor cu materiale speciale ori prin introducerea în podea a unor dispozitive electrice de încălzire; radiatoare sau aeroterme .
Încălzirea indirectă poate fi comparată cu încălzirea centrală din locuinţe. Pot fi utilizate următoarele instalaţiile: boilere standard (eficienţă: 50-65%); boilere cu eficienţă imbunătăţită (eficienţă îmbunătăţită: 75%); boilere cu eficienţă sporită (eficienţă sporită: 90%). Boilerele pot fi deschise ori închise. Cele deschise folosesc aerul din exterior pentru procesul de ardere. Cele închise atrag aerul din afara clădirii şi sunt adecvate zonelor prăfuite.
De asemenea, crescătorilor li se recomandă să comunice medicului veterinar orice modificare în starea de sănătate a animalelor din exploatație și să colaboreze cu serviciile veterinare de specialitate, pentru efectuarea acțiunilor de prevenire împotriva îmbolnăvirii animalelor.