1. Istoria Castelului Bran și Mitul Contelui Dracula

Cine a construit Castelul Bran?

Castelul Bran domnește maiestuos peste Munții Piatra Craiului și masivul Bucegi, într-un „scaun” în vârf de stâncă în Pasul Rucăr-Bran, de mai mult de 600 de ani. În 1377, în timpul domniei lui Ludovic I de Anjou, aflat pe atunci în conflicte cu Țara Românească, a apărut planul pentru construirea unei cetăți la Bran.

Ea s-a născut atât din motive economice, cât și strategice, cu scopul de a intercepta drumul care duce în Transilvania (inclusiv defileul) și a asigura protecție centrului vamal maghiar. Pentru a primi ajutor din partea brașovenilor, regele a venit cu o promisiune – locuitorii vor avea vama în noua cetate pe care o vor construi. Intenția Regelui maghiar a fost primită bine, fiind asemănătoare cu dorința brașovenilor de pe atunci – de a-și consolida poziția geografică și economică în zonă, urmărind traseul comercial care traversează defileul.

Astfel, la 19 noiembrie 1377, a fost eliberat certificatul prin care se năștea Cetatea Bran care, de altfel, a fost finalizată înainte ca Regele Ungariei să moară (1382).

În perioada cuprinsă între 1419 și 1424, Cetatea Bran intră în posesia regelui ungar Sigismund de Luxemburg, aliat al domnului Țării Românești, Mircea cel Bătrân, în lupta împotriva turcilor.

A urmat o perioadă, spre finalul secolului XV, în care Cetatea s-a aflat sub autoritatea comitetului secuilor, fiind condusă de voievodatul Transilvaniei în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Tot acum, apare Vlad Țepeș „în peisaj”, însărcinat cu apărarea trecătorii spre Transilvania de către Iancu de Hunedoara, care pierduse tronul.

Castelul Bran după Marea Unire

Anul 1918 este unul important în istoria României și, implicit a Cetății Bran. Este anul în care Regina Maria a României Mari își aduce contribuția la înfăptuirea Marii Uniri. Doi ani mai târziu, la data de 1 decembrie, primește castelul în semn de recunoștință din partea locuitorilor Brașovului.

Au urmat șapte ani de lucrări de restaurare, ani în care castelul a fost reședință regală și unul dintre locurile preferate de Regină. De altfel, se spune că inima Reginei Maria a fost îngropată, pentru o scurtă perioadă, aici.

Vremuri tulburi au fost apoi pentru castel, dar și pentru familia regală, care a fost nevoită să plece din țară sub presiunea regimului comunist. Astfel, în anul 1948, Principesa Ileana, fiica Reginei Maria, a rămas fără moștenirea primită de la mama sa. Aflat în posesia statului, castelul a fost deschis ca muzeu de istorie și artă feudală, dar din cauza stării avansate de degradare a fost închis în perioada 1987-1993 și redeschis ulterior.

După ce a trecut prin atâtea, Castelul a reușit, însă, să se întoarcă pe deplin la cei care l-au iubit cel mai mult (2009), actualii proprietari fiind Arhiducele Dominic de Habsburg şi surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer, urmașii Principesei Ileana.

Mitul Contelui Dracula

Deși are o istorie bogată, nu ea este cea în jurul căreia se află misterul. Castelul Bran este, în esență, legenda Contelui Dracula, atât de intens mediatizată. Dracula este personajul unui roman scris la sfârșit de veac XIX (1897, Anglia) de irlandezul Bram Stoker, roman care poartă chiar numele personajului.

Dracula este un conte transilvan, stăpânul unui castel din vârf de stâncă înaltă, de unde străjuie valea râului șerpuind prin Principatul Transilvaniei. Cum niciun alt Castel din Transilvania nu corespunde descrierii, oamenii vorbesc despre Castelul Bran ca fiind casa Contelui Dracula. Autorul nu a ajuns în România niciodată, însă, descrierea Castelului imaginar al lui Dracula este extrem de veridică, sursa de inspirație fiind o prezentare a Castelului Bran din Anglia de sfârșit de secol XIX.

De altfel, se spune că și ilustrația Castelului Bran din lucrarea lui Charles Boner „Transylvania: Its Product and its people” (London; Longmans, 1865) i-a fost de ajutor.

Așa cum este el cunoscut astăzi, Dracula este un personaj fictiv, al cărui nume provine din porecla dată lui Vlad Țepeș, domnitor al Țării Românești (1456-1462 și în anul 1467), descris drept un despot nemilos și însetat de sânge. În realitate, numele provine din denumirea dată unui ordin al cruciaților – Ordinul Dragonului – cu care au fost asociați Vlad Țepeș și tatăl său, Vlad Dracul.

Chiar autorul recunoaște că s-a inspirat din domnia lui Vlad Țepes Dracul „a fost într-adevăr acel voievod Dracula care și-a dobândit numele împotrivindu-se turcilor peste marele fluviu chiar de la frontiera cu Turcia” și tot el face legătura cu tradițiile populare românești despre stafii și vampiri.

Existența strigoilor în tradițiile populare din Zona Branului

În zona Branului și nu doar acolo, oamenii vorbesc adesea despre existența în trecut a unor spirite malefice, numire stafii sau steregoi (strigoi). Strigoii, spun ei, erau oameni vii, părăsiți de spirit în timpul nopții pentru a-i bântui și chinui pe ceilalți oameni în somn. Acest lucru se întâmpla în orele cuprinse între miezul nopții și primul cântat de cocoș, când strigoii își pierdeau puterile.

Despre ei vorbește și Stoker în romanul său – „Ne-morții (strigoii, vampirii) suferă de blestemul nemuririi”, „ei traversează vremurile înmulţind numărul de victime, răspândind rău în lume”. Personajul Dracula s-a născut, și el, din aceste mituri. Romanul a avut un succes impresionant, inspirând industria cinematografică în crearea de filme, prima ecranizare fiind „Nosferatu – Simfonia Groazei” în 1922, urmată de horror-ul clasic „Dracula” din 1938.

Se pare că, dacă autorul nu l-ar fi plasat pe Dracula Contele imaginar într-un castel care-i seamănă Branului, Vlad Țepeș nu ar fi fost acum atât de cunoscut, dat fiind faptul că nu există atestări istorice care ar putea face legătura dintre el și castel.

Istoria însă, consemnează faptul că Vlad Țepes ar fi fost prins în apropierea cetății de la Podul Dâmboviței și închis în Bran timp de două luni de către oastea regelui Ungariei, Matei Corvinul, în anul 1462. Apoi, a fost mutat în Cetatea Visegrad. Descrierile lui Țepeș drept un domnitor crud și poveștile folclorice despre strigoi au fost drumul sigur spre asocierea domnitorului cu personajul fictiv Dracula.

2. Castelul Bran deschis pentru vizitatori – unde se află și ce poți vedea aici?

Castelul Bran se află la o distanță de aproximativ 30 km de Brașov, pe șoseaua care leagă Brașovul de Câmpulung Muscel și la 185,8 km de București. El este deschis publicului și poate fi vizitat în fiecare zi, de luni până duminică, după următorul program: Luni – 12:00 -16:00, Marți – Duminică – 9:00 – 16:00, iar prețurile standard pentru bilete la Castelul Bran sunt următoarele: adulţi: 45Lei, seniori (65+): 35Lei, studenţi: 25Lei, elevi: 10Lei, grupuri de copii organizate (>20 pax): 5 Lei. Tarife extra la intrarea în Castelul Bran se percep pentru expoziția Instrumente medievale de tortură: 10Lei și Tunelul Timpului: 20Lei.

Gratuitatea sau reducerile se aplică pentru persoanele cu dizabilităţi şi/sau instituţionalizate și copiii cu vârsta până la 7 ani împliniţi, astfel: reducerea pentru seniori se acordă în baza actului de identitate, iar studenţii şi elevii beneficiază de reducere în baza legitimaţiei de studii.

Mic tur al Castelului

Arhitectura interioară a Castelului este una care se remarcă prin elemente din piatră, cărămidă și lemn într-o combinație unică, ferestrele fiind „săpate” în zidurile construite din piatră de stâncă și bolovani de râu. Accesul către primul etaj se face prin curte, pe o scară cu trepte de stejar, care duce în Sala Armelor – aici este expusă o armură de cal incompletă, care datează încă din secolul al XVI-lea.

Se continuă turul pe o scară îngustă, săpată în piatră, care duce în Sala de Muzică a Reginei Maria. Este cea mai spațioasă încăpere a castelului, locul unde, în perioada interbelică, aveau loc recepțiile și concertele organizate de Regină. Tot aici era invitat și George Enescu. Urmează Loggia, aflată la etajul al treilea, fostă bucătărie de vară, care îți taie răsuflarea cu priveliștea uimitoare către curtea interioară, iar ultimul este etajul al patrulea, la care se ajunge pe o scară de lemn, și de unde se pot admira serpentinele de la Fundata spre Rucăr.

În parcul din vecinătatea Castelului este amenajat un mic muzeu al satului Brănean, care prezintă satul așa cum era el în vremurile de demult: cu case vechi tradiționale, anexe gospodărești pastorale, care evidențiază arhitectura și ocupațiile oamenilor – creșterea animalelor, prelucrarea lânii și a lemnului.

Ce mai poți vizita în Castelul Bran?

  • Expoziția de instrumente din camera torturii: „fecioara de fier”, „scaunul de interogare” sau „leagănul lui Iuda”;
  • Pasajul Secret – cunoscut și folosit în trecut doar de către soldați, pasajul ascuns în spatele gurii unei sobe făcea legătura cu partea superioară a Castelului;
  • Dormitorul Regelui Ferdinand de la etajul doi, unde sunt expuse cele mai valoroase exponate ale Castelului: coroana și sceptrul de ceremonie ale Casei Regale;
  • Arme de luptă folosite pentru apărarea cetății: scuturi decorate cu însemnele domnitorului Mircea cel Bătrân și Stema Brașovului, armuri medievale, buzdugane, securi;
  • Costumul popular al Principesei Ileana;
  • Tunelul Timpului – aflat la 32 metri adâncime și cu o lungime de 40 metri, tunelul te duce înapoi în timp, unde te poți întâlni cu Regina Maria, Vlad Țepes sau Contele Dracula prin intermediul unor holograme interactive. Tunelul este unul vechi, săpat din ordinul Reginei în anul 1930. Era o cale mai ușoară de a parcurge drumul între castel și parc, iar accesul se făcea prin vechea fântână din curte, unde a fost montat un lift electric;
  • Dormitorul Reginei – refăcut întocmai fotografiilor vechi. Ușile sunt chiar cele originale, din 1693;

3. Curiozități despre Castelul Bran – știai că…?

Un loc atât de plin de istorie și mister, pe alocuri presărat cu horror și povești din alte lumi, nu poate fi deloc plictisitor. El ascunde niște lucruri mai puțin cunoscute, dar care spun multe despre Castelul Vampirului în vârstă de secole. Iată câteva dintre ele:

  • Numele castelului -Bran- provine din limba slavă, unde „brana” semnifică poartă;
  • Regina Maria și-a dorit să ilumineze castelul și a ordonat construirea unei centrale cu turbină electrică. Așa au ajuns să fie iluminate și comunele din împrejurimi: Bran, Simion și Moieciu;
  • Vlad Țepeș nu a locuit niciodată la Castelul Bran;
  • Pentru o perioadă foarte scurtă (1412 – 1418), Castelul Bran a fost în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești;
  • În vremea în care Regina Maria locuia la castel, în timpul lucrărilor de amenajare a salonului de muzică, a fost descoperită o scară interioară secretă, săpată în stâncă, care făcea legătura între podul castelului şi primul etaj;
  • În castel a fost amenajată o încăpere dedicată Contelui Dracula, care face deliciul turiștilor atrași de legenda celebră. Există panouri cu informații despre vampiri, strigoi, dar și povești despre crudul domnitor valah și modalitățile prin care îi pedepsea pe trădători – trasul în țeapă fiind cea mai cunoscută;
  • Pe malul lacului de la baza castelului se află o clădire micuță, din lemn, construită din dorința Reginei și folosită pentru recepții cu persoane apropiate – Casa Ceaiului;
  • Anual, la Castelul Bran se organizează petreceri cu tematică de Halloween, cu ajutorul cărora legenda prinde și mai multă viață;
  • Filmul „Interviu cu un vampir” din anul 1994 a fost filmat parțial la Bran, putând fi văzută imaginea castelului;
  • Deși prima atestare documentară vine din 1377, se pare că bazele castelului au fost puse cu mult înainte, de către cavalerii teutoni, cei care au ridicat aici între 1211 și 1225 o fortificație din lemn;
  • Denumirea inițială a castelului a fost Törcsvár în maghiară, Dietrichstein sau Törzburg în limba germană și Turciu în română;
  • Pentru a putea redeschide muzeul, castelul a fost remobilat cu obiecte din colecţia personală a familiei Habsburg;
  • Desertul „colivă”, servit la terasa restaurant de lângă Casa Ceaiului este preferatul străinilor. Rețeta este similară cu cea pe care o știm cu toții, însă este o prăjitură, asezonată cu fructe de pădure;
  • Valoarea de piaţă a castelului se situează undeva în jurul a 150 de milioane de euro, fiind al doilea cel mai scump castel din lume (în clasificările Forbes).

Te încântă o vizită la Conte acasă? Cu siguranță nu ai ce să pierzi, dimpotrivă, vei rămâne cu informații valoroase și amintiri din cele mai plăcute, contrar aparențelor. Așa că, nu mai sta pe gânduri! Castelul te așteaptă!