Grupul Van Asten, unul dintre marii producători de porci cu sediul în Olanda și Germania de Est, a analizat efectul fermentării în hrana pentru animale, avantajele dovedindu-se a fi foarte diverse, incluzând obținerea unui nivel sporit de agricultură circulară.
Un studiu desfășurat recent la fermele din Germania a arătat că, prin utilizarea fermentației în aproximativ o treime din hrană, scroafele pot rămâne într-o stare generală mai bună și au nevoie de aproximativ 8% mai puțin hrană.
Rezultatele acestui studiu a determinat grupul Van Asten să-l numească pe co-directorul companiei Roland van Asten, ambasador european pentru industria porcilor, în categoria producției de precizie.
Studiul a fost inițiat din două motive. În primul rând, grupul Van Asten urmărea să afle exact modul de acțiune a materiei prime fermentate în hrana pentru scroafe, iar în al doilea rând, grupul a vrut să determine dacă ar fi posibil să se înlocuiască soia cu o sursă de proteine cultivată local, în acest caz, mazărea de camp. Rezultatele au fost pozitive.
S-a determinat faptul că anual ar fi nevoie de 90 kg mai puțină hrană, în cazul în care o treime dintre rații vor fi fermentate, iar în mod surprinzător, scroafele care au primit ferment în furaje au fost mai productive, după înțărcare acestea s-au recuperat mai repede, iar greutatea lor față de scroafele care nu au fost primit ferment a crescut.
Studiile au fost supravegheate de specialistul în fermentație, Ronald Scholten, care a explicat faptul că în ceea ce privește producția de lapte, scroafele care au primit fermentație au înregistrat performanțe mai bune decât celelalte scroafe. În privința greutății, aceasta a fluctuat la scroafele care au primit ferment, iar cifrele arată că fluctuațiile de greutate au fost benefice pentru fertilitate și producție.