Imagini horror de la moartea soților Ceaușescu. Pe 25 decembrie 1989, soții Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați de Tribunalul Militar Excepțional și condamnați la moarte și executați la câteva minute după pronunțarea sentinței, în urma unui decret semnat de Ion Iliescu, primul președinte al României libere.
Procesul și execuția dictatorului României și a soției sale s-au produs în circumstanțele Revoluției din 1989, care a avut loc, între 16 și 25 decembrie 1989. După ce pe 21 decembrie Nicolae Ceaușescu a avut o ultimă încercare de a îi convinge pe români să nu se revolte, Revoluția din 1989 a cuprins și Bucureștiul.
Au avut loc manifestații la care forțele de ordine au răspuns cu represalii, inclusiv focuri de armă și rafale asupra oamenilor din stradă, ucigând cca. 50, rănind mai multe zeci, și arestând peste o mie de persoane.
În ciuda acestor morți, oamenii, mai ales muncitorii de pe marile platforme industriale, au continuat și a doua zi protestele. Sute de mii de persoane au ieșit pe stradă, apoi în piața din fața clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
1. 32 de ani de la moartea soților Ceaușescu. Cum au încercat să fugă
Pe 21 decembrie 1989, la ora 12:09, Nicolae și Elena Ceaușescu fugeau din București cu un elicopter în care se mai aflau doi colaboratori loiali, Emil Bobu și Manea Mănescu, într-un elicopter pilotat de Vasile Maluțan. În elicopter mai erau copilotul Mihai Ștefan, mecanicul Stelian Drăgoi și doi ofițeri de la Direcția a V-a a Securității: maiorul Florian Raț (care l-a înlocuit pe aghiotantul de serviciu al lui Nicolae Ceaușescu în acea zi, Vasile Tălpeanu, care a dispărut) și căpitanul Marian Rusu (aghiotantul Elenei Ceaușescu).
Câteva minute mai târziu, au ajuns la reședința din Snagov, unde aveau să petreacă aproape jumătate de oră, apoi au plecat spre Târgoviște, locul unde Nicolae Ceaușescu voia să organizeze rezistența.
În apropiere de Boteni (lângă șoseaua București-Târgoviște) au abandonat elicopterul (13:30), căruia i s-a cerut să aterizeze de către armată. Ofițerii de securitate au oprit mașina doctorului Nicolae Deca (Dacie roșie cu numărul 4B-2646). Au mers doar câțiva kilometri, pentru că mașina lui Deca s-a stricat.
De acolo, soții Ceaușescu au fost preluați cu altă Dacie, mașina unui cetățean găsit pe drum, pe nume Nicolae Petrișor. O dată ajunși în Târgoviște, au mers la Fabrica de Oțeluri Speciale, apoi preluați de Centrul pentru Protecția Plantelor aflat la 5 km de Târgoviște, de unde au fost preluați de milițienii mr. Ion Enache, sergentul major Constantin Paisie, și șoferul plutonier Andrei Osman (ora 15,30), se arată pe pagina de wikipedia despre moartea soților Ceaușescu.
Ajunși la Fabrica de Oțeluri Speciale din Târgoviște, apoi (la ora 15) la Centrul pentru Protecția Plantelor aflat la 5 km de Târgoviște, de unde au fost preluați de milițienii mr. Ion Enache, sergentul major Constantin Paisie, și șoferul plutonier Andrei Osman (ora 15,30).
2. Capturarea soților Ceaușescu din 24 decembrie 1989
În timp ce se îndreptau spre sediul miliției, care fusese ocupat de revoluționari, soții Ceaușescu s-au văzut nevoiți să se ascundă într-o pădure. Au stat acolo până la lăsarea întunericului, când au revenit la sediul Miliției Județene (ora 17:50). Aici soții Ceaușescu au fost arestați și percheziționați de revoluționarii conduși de Ilie Știrbescu.
La ora 18:10, sub escorta a doi ofițeri de armată (Ion Mareș și Ion Țecu), a locțiitorului comandantului Securității județene, colonelul Dinu (care a condus mașina ARO), și plutonierului de miliție Constantin Paisie, au fost transportați la garnizoana din Târgoviște (UM 01378 și UM 01417).
3. Declarațiile unui martor al execuției
Unul dintre martorii execuției care a dus la moartea soților Ceaușescu, Comandantul garnizoanei, Andrei Kemenici, povestea, într-un interviu pentru Jurnalul Național, următoarele.
„M-am dus la ei cam la o oră după ce au fost aduși în unitate. M-am prezentat și m-au întrebat cui mă subordonez. „Comandantului armatei”. „Și mai cui?”. „Ministrului Apărării Naționale”. „Care ministru?”. „Păi tovarășul Ceaușescu, nici eu nu mai știu, la gălăgia care e în București…”.
I-am spus că în documentele mele scrie că atunci când ministrul Apărării Naționale nu poate să-și exercite funcțiile, locul i-l ia șeful Marelui Stat Major, care era generalul Gușă. „Cum mă, ăla pe care l-am trimis la Timișoara și nu a rezolvat problema?! Ăla e cu rușii”.
„Așa scriu actele, dar eu nu am vorbit cu el deloc”. „Și cu cine ai vorbit?”. „Vă informez că ordinele care se dau comandanților de armată sunt date de generalul Militaru”. Ceaușescu a zis că ăsta-i spion sovietic, e KGB-ist, că l-a scos afară din armată.
„Mie mi s-a spus de generalul Militaru că toate problemele dumneavoastră – nu mai știu exact cum m-am adresat atunci – vor fi soluționate de generalul Stănculescu”. Atunci, Ceaușescu și-a pus mâna pe mâna mea și a zis: „Să știi că ăsta e ministrul tău! Eu, azi-dimineață la 10:00, l-am numit în locul lui Milea, care a trădat. E bine, numai ordinele lui să le asculți”. Și s-a bucurat mult când a auzit că eu execut ordinele lui Stănculescu”, spunea acesta.
4. Ion Iliescu nu ar fi dorit executarea soților Ceaușescu
La 24 decembrie 1989 era semnat, de către Ion Iliescu decretul CFSN, prin care au fost executați prin împușcare soții Ceaușescu. Potrivit BBC, Iliescu nu și-a fi dorit moartea lui Nicolae Ceaușescu și a soției lui, Elena, dar, dar generalul Victor Atanasie Stănculescu a declarat că în caz contrar armata nu va colabora cu Consiliul Frontului Salvării Naționale. În cele din urmă Iliescu a acceptat executarea cuplului pentru a obține sprijinul armatei.
Completul de judecată al Tribunalului militar, autointitulat „tribunal al poporului” a fost format din doi judecători militari, coloneii Gică Popa (președinte) și Ioan Nistor, și trei asesori populari, căpitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea și locotenentul Ion Zamfir. Grefierul era plutonierul-major Jan Tănase.
Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu și Nicolae Teodorescu. La Târgoviște s-a plecat cu 5 elicoptere. În unul dintre ele se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfășurate cadavrele soților Ceaușescu.
5. 32 de ani de la moartea soților Ceaușescu. Procesul a durat 80 de minute
Procesul a început pe 25 decembrie ora 13:20 și s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana din Târgoviște. Capetele de acuzare au fost: Genocid – peste 60.000 victime, subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat, infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc,
Subminarea economiei naționale, încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.
Aceste acuzații n-au fost dovedite, ci doar numite de acuzatori împreună cu menționarea descrierilor făcute de presă ale unor infracțiuni atribuite de jurnaliști Ceaușeștilor. Avocații pe care i-au primit din oficiul i-au acuzat, în loc să îi apere.
Atunci, Nicolae Ceaușescu a afirmat că nu recunoaște tribunalul și se pare că avea dreptate în această privință, singura calitate oficială a celui care a semnat decretul era cea de a fi unul din liderii loviturii de stat.
32 de ani mai târziu, existența unor conturi secrete care ar fi conținut banii menționați de acuzatori, nu a fost dovedită. Nici acuzația de genocid nu a fost probată până în prezent, până acum.
Pro TV a dat cifra de 860 morți de după 22 decembrie 1989 (adică după ce dictatorul pierduse puterea). Altă sursă oferă cifra de 306 morți între 17-22 decembrie 1989.
6. 32 de ani de la moartea soților Ceaușescu. Imaginile horror, filmate în timpul execuției
La cinci minute de la terminarea procesului, sentința prin care soții Ceaușescu erau condamnați la moarte a fost pronunțată. Deși procesul ar fi trebuit să aibă și recurs, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Soții Ceaușescu au fost executați cinci minute mai târziu (14:50), în curtea garnizoanei, lângă clădirea corpului de gardă. Înainte să fie împușcată, Elena Ceaușescu a afirmat, fiind pusă în față cu executarea separată a fiecăruia și referindu-se la soțul ei:
„Împreună am luptat, să murim împreună!”. Au fost legați forțat la mâini. În drum spre locul execuției Nicolae Ceaușescu a remarcat
„Puteam fi împușcați fără mascarada asta!”, apoi a strigat: „Moarte trădătorilor!” și a intonat câteva versuri din Internațională.
După executarea cuplului, pedeapsa cu moartea a fost abolită în România. Cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Ghencea, unde s-au rătăcit, fiind găsite a doua zi, și duse la morga Spitalului Militar Central. De acolo au fost transportate la Cimitirul Ghencea, și înmormântate în secret.
La scurt timp de la execuție, totul devenea oficial. Pe postul național de televiziune s-a citit comunicatul privind execuția soților Ceaușescu. Fragmente din filmarea cu procesul și finalul execuției au fost difuzate în aceeași zi la televiziunea națională.
https://www.youtube.com/watch?v=kbR0Q0WSkpE