Reclamă
Reclamă

Kievul a început deja să planifice un nou summit de pace pentru sfârșitul acestui an. În paralel, doi diplomați germani se îndoiesc că Rusia este dispusă să negocieze prea curând sfârșitul războiului din Ucraina, arată o analiză DW.

Ucraina este deja ocupată cu organizarea unui nou summit pentru pace programat în doar câteva luni, după prima conferință la nivel înalt din Elveția de la jumătatea lunii iunie. Conform sursei citate, președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește să mențină ritmul ofensivei sale diplomatice și a anunțat „noi măsuri concrete” pentru luna iulie. Acestea ar implica grupuri de lucru pentru un plan de pace ucrainean. Între timp, rapoartele mass-media au indicat Arabia Saudită ca posibilă gazdă.

Aproximativ 80 de țări au luat parte la prima conferință, deși Rusia nu a fost invitată, iar China a rămas pe dinafară. Discuțiile au inclus subiecte precum rutele comerciale libere, securitatea nucleară și schimburile de prizonieri. Participanții au deschis, de asemenea, o ușă diplomatică pentru o viitoare participare a Rusiei.

Reclamă

Realizarea păcii în Ucraina „necesită implicarea și dialogul între toate părțile”, conform comunicatului comun adoptat la summit. Jurnaliștii de la DW se întreabă acum dacă au apărut premisele la o șansă pentru negocieri de pace reale în al treilea an de război.

DW a vorbit cu doi diplomați germani proeminenți pentru a afla părerea lor despre cum să se pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Rüdiger von Fritsch, fost ambasador la Moscova și fost vicepreședinte al Serviciului Federal de Informații; și Christoph Heusgen, șeful Conferinței de Securitate de la Munchen și fost consilier pe probleme de politică externă al cancelarului Angela Merkel.

Chiar înainte de conferința din Elveția, când președintele rus Vladimir Putin și-a prezentat viziunea pentru o încetare a focului, pozițiile neîmpăcabile erau evidente, au declarat ambii diplomați. Condițiile Moscovei pentru a pune capăt războiului cu Ucraina sunt ca Kievul să își retragă armata din patru zone din sud și est care au fost anexate de Rusia în 2022, plus renunțarea la intenția de a adera la NATO.

Cu toate acestea, von Fritsch, a explicat că, în acest moment, Putin nu are „absolut niciun interes în a pune capăt acestui război dacă agresiunea sa este recompensată în cele din urmă”, ceea ce ar fi cazul dacă propunerile sale sunt luate în considerare. Oferta lui Putin „nu este deloc luată în serios”, a spus și Heusgen, adăugând că președintele rus a fost mai degrabă interesat să „arunce nisip în angrenajul” conferinței elvețiene pentru a evalua reacția.

Ambii diplomați au declarat că se îndoiesc că negocierile vor fi posibile prea curând. În primul rând, „Putin trebuie să recunoască guvernul legitim al Ucrainei și pe președintele Zelenski ca parteneri în negocieri”, a declarat Heusgen. Dar chiar luna trecută, Putin a pus la îndoială legitimitatea lui Zelenski atunci când sfârșitul oficial al mandatului său a fost prelungit în mod automat în conformitate cu legislația ucraineană, care prevede că nu pot exista alegeri atunci când este în vigoare legea marțială.

În plus, Rusia ar trebui mai întâi să respecte Carta ONU, a spus Heusgen, și să recunoască suveranitatea, independența și frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei – un punct subliniat și în comunicatul final al summitului elvețian. „Consider că singura șansă pentru pace este ca Ucraina să fie repusă într-o poziție de forță în acest conflict”, a adăugat Heusgen. Cu toate astea, Rusia este departe de a recunoaște poziția Ucrainei, astfel încât este puțin probabil „să avem o conferință în toamnă cu participarea Rusiei”, a mai afirmat acesta, subliniind că Ucraina și partenerii săi din Occident vor avea nevoie de „putere de rezistență”.

Heusgen a adăugat că mulți occidentali sunt reticenți să audă că, în cazul unui acord cu Rusia, Ucraina ar avea nevoie de garanții de securitate mai puternice. „În opinia mea, un acord cu Rusia poate fi suportabil pentru Ucraina numai dacă este însoțit de aderarea la NATO”, a relatat consilierul. Ucraina a primit asigurări că va putea adera la NATO încă din 2008, dar încă nu are statutul de candidat.

Von Fritsch nu se bazează pe succese diplomatice rapide. Fostul ambasador la Moscova a declarat că Putin ar intra în negocieri substanțiale doar dacă puterea sa în Rusia ar fi pusă la îndoială. „Vladimir Putin trebuie să cumpere în permanență aprobarea populației de acasă. El își conduce țara prin represiune, propagandă și mită constantă”, a declarat von Fritsch. În timp ce sancțiunile au pus deja economia rusă sub presiune, Kremlinul se teme și de neprevăzut – cum ar fi o revoltă care i-ar putea destabiliza puterea.

Reclamă
Share.
© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro