Tu știai? De unde vine expresia „a-și da arama pe față”?
România este o limbă foarte bogată în expresii populare și unice. Turiștii care vin în țară pot avea dificultăți în înțelegerea acestora. Iată de unde vine expresia de „a-și da arama pe față.”
Arama este un metal de culoare roșiatică, foarte ușor de prelucrat și un bun conductor de electricitate, fiind vorba de cupru. Expresia este folosită când se spune de o persoană că-și arată adevăratul caracter, fără a mai ține cont de normele sociale sau de bunele maniere.
Se crede că această expresie este folosită încă din Evul Mediu, având legătură cu falsificarea monedelor, precum și strategiile militare ale vremurilor.
În acea vreme, monedele erau făcute din aur și argint, fiind destul de valoroase, iar tendința de a falsifica este foarte mare. Ele ese fabricau din cupru, adică aramă și erau suflate cu aur sau argint. După ce erau folosite o perioadă mai lungă, metalul prețios se ducea și rămânea doar arama.
„Monedele falsificate erau din aramă şi poleite cu aur sau argint şi în urma utilizării îndelungate se ducea poleiala de aur şi rămânea arama, iar de aici avem expresia „a-şi da arama pe faţă.” Având în vedere că monedele aveau aversul, în general cu faţa Cezarului, a regelui, iar pe revers altceva – o altă figură heraldică – în momentul în care se ducea poleiala, se ducea de pe faţa împăratului, a celui care a emis moneda şi se vedea arama. Atunci s-a făcut conexiunea cu expresia folosită”, a spus profesorul Ilie Gherheş, doctor în istorie.
O altă explicație a expresiei
Tot în Evul Mediu, destabilizarea economică a țărilor era ceva normal. Falsificarea monedelor este o strategie folosită de mulți conducători. Liderii statelor trimitea negustorii în alte țări pentru a duce moneda falsificată, iar după o perioadă apărea revoltele. Comercianții nu mai puteau vinde produsele lor, preum blănuri, animale sau țesături fiindcă se valorizau.
„Pentru că ţăranul nu pricepea că aceasta e o strategie a vecinului şi se întreba cum de stăpânul lui nu e în stare să prevină aşa ceva. Deci această expresie vine şi din revolta omului care a fost păcălit.”, a mai spus profesorul Ilie Gherheș.
