Preotul Paul Iulius Negoita, o voce autoritară în comunitatea religioasă, ne împărtășește înțelepciunea sa despre cum să realizăm pomenirile într-un mod care să reflecte adevăratul lor scop: păstrarea vie a amintirii celor plecați și legătura profundă pe care o menținem cu ei. Descoperiți prin cuvintele sale cum tradițiile noastre pot căpăta un nou sens și o nouă profunzime.
Semnificația Spirituală a Pomenirii
Într-o lume plină de tradiții și obiceiuri, pomenirea celor dragi care au părăsit această lume devine un gest profund spiritual și emoțional. Preotul Paul Iulius Negoita, o prezență marcantă în comunitatea religioasă, ne împărtășește perspectiva sa asupra semnificației pomenilor pentru persoanele decedate și rolul acestora în omagierea memoriei lor.
Masa Comemorativă: Mai Mult Decât o Tradiție
Conform cuvintelor Părintelui Negoita, postate pe site-ul său personal, paulnegoita.ro, pomenirea nu este doar un obicei, ci o reînnoire a comuniunii cu cei plecați. Acest gest simbolic de a păstra vie memoria celor decedați se manifestă prin împărtășirea istoriilor, momentelor și povestilor legate de persoana respectivă, care acum dobândesc un nou sens și o încărcătură emoțională aparte.
Esența Pomenirilor: Simplitate și Suflet
„Morții nu mănâncă, însă eu am scotocit firesc prin pachetele primite la diverse momente ceremoniale și nu cred că sunt singurul. Pe de altă parte și dacă ar mânca morții, ar mânca… foarte puțin.
ReclamăE minunat gestul de reface masa comuniunii cu cei plecați. Fizic ei nu sunt, dar spiritual îi simți. Chiar dacă uneori tristețea e înlocuită cu ceva mai multă veselie, pomenirea celui ce nu stă la masă are loc.
Istorii, clipe, amintiri, povești. Toate au alt rost atunci când sunt spuse într-un cadru rânduit. Nu, în niciun caz aceste întâlniri sau daruri nu sunt date să îndestuleze pe cineva,sau pentru că cineva ar economisi un prânz acasă. Sunt clipe ale unor întâlniri spirituale, care se sting ușor, după un ritm aproape natural. Totuși, așa cum spuneam mai sus… dacă ar mânca cei ce nu mai sunt pe aici cu noi, ar mânca foarte puțin.
Deci, fără fast, fără zgomot, fără cantități, fără reguli numerice și cantitative, care să înglodeze. Puțin, cu suflet și e destul!”, a scris preotul Paul Iulius Negoiță pe pagina sa paulnegoita.ro.
Părintele Negoita subliniază că adevărata valoare a pomenirilor nu se găsește în fast, zgomot sau abundență, ci în esența spirituală a gestului. Pomenirea, spune el, ar trebui să fie simplă, dar făcută cu suflet, reflectând ideea că cei care nu mai sunt pe acest pământ ar participa modest, dar cu semnificație profundă. Astfel, pomenirile devin un moment sacru de întâlnire între cele două lumi, unde amintirile capătă mai multă forță și semnificație.