Lungimea acestui traseu este de 151 km și are cea mai mare altitudine între Lacul Vidraru și comuna Cârțișoara. Înainte de construirea acestui drum, traseul se parcurgea parțial cu mocănița și pe drumuri neasfaltate, mai greu accesibile în condiții meteo nefavorabile. Numele drumului care face conexiunea zonei Munteniei cu Transilvania vine chiar de la masivul muntos din Carpații Meridionali pe care îl traversează: Făgăraș.
Pentru construirea Transfăgărășanului au fost dislocate prin dinamitare milioane de tone de rocă dură. Pentru aceasta, s-au folosit 6.520 de tone de dinamită. Drumul traversează 27 de viaducte și 830 de podețe, oferind un spectacol în sine chiar dacă nu faci și alte opriri pentru a admira frumusețile naturale. Construcția Transfăgărășanului a durat 4 ani, între 1970 și 1974.
Planul construirii acestui drum considerat strategic a apărut la scurt timp după invadarea Cehoslovaciei de către armata U.R.S.S., în 1968. Drumul urma să facă o conexiune mai rapidă între garnizoanele armatei din Pitești și Sibiu. Nicolae Ceaușescu a fost unul dintre puținii lideri de țară care a luat poziție împotriva acestei acțiuni.
Alte motive cuprinse în dosarul de fundamentare a proiectului au fost „deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea”.
1. Transfăgărășan: traseu și împrejurimi
Din județul Argeș, Comuna Bascov, drumul pornește în direcția Curtea de Argeș, în preajma cursului de apă cu același nume, apoi trece pe lângă hidrocentrala Vidraru, Cetatea Poenari, Barajul Vidraru și Cascada Capra.
Sub creasta munților Făgăraș a fost săpat un tunel, între vârfurile Iezerul Caprei și Paltinul, care se întinde pe 887 metri – tunelul Capra-Bâlea este cel mai lung din țara noastră, având o înălțime de 4,4 metri și o lățime de 6 metri. De-a lungul acestuia există și un trotuar lat de 1 metru.
La ieșirea din tunel, începe Rezervația Naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș, în sud-estul Județului Sibiu. Drumul trece pe lângă Lacul glaciar Bâlea, cascada Bâlea (cea mai mare cascadă în trepte din România), continuând până la Cârțișoara, unde se întâlnește cu DN 1 (drumul european E 68).
Transfăgărășanul a fost construit cu ajutorul Armatei, iar lucrarea nu a fost întreruptă pe parcursul celor 4 ani, nici chiar în condiții vitrege, de iarnă. Unii militari și-au pierdut viața pe parcursul acestui proces. De aceea, pentru inaugurarea drumului, au fost ridicate și două monumente în memoria acestora: Poarta Geniștilor și Poarta Întâlnirii.
Poarta Geniștilor se află pe versantul de nord, la cota 1200, iar pe aceasta a fost scris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR”.
Poarta Întâlnirii, situată la înălțimea de 1600 metri, poartă următorul înscris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNT LNIRII.”
Monumentele, care de-a lungul vremii au fost deteriorate de condițiile meteo, dar au fost afectate și de vandalism, au fost restaurate integral în anul 2009 de către soldații români din Batalionul 134 Geniu „Apulum”. Evenimentul a marcat și a 150-a aniversare a armei Geniu, dar și împlinirea a 35 de ani de la deschiderea Transfăgărășanului.
Drumul alpin are 92 de kilometri, de la Bascov până la Cârțișoara și poate fi parcurs în aproximativ 2 ore și jumătate, cu respectarea vitezei legale de 40 km/h.
2. Transfăgărășan: când este deschisă și când se închide această rută
Transfăgărășanul este deschis de regulă circulației rutiere în perioada 30 iunie – 1 noiembrie. Pe timp de iarnă, din cauza altitudinii foarte ridicate, condițiile devin dificile, iar deszăpezirea este greu de făcut. Există, de asemenea, un risc ridicat de avalanșă și căderi de pietre (mai ales în zona Porții Întâlnirii), în sezonul rece.
Pe timp de iarnă, traseul rămâne oficial deschis pe porțiunea sudică Bascov – Piscul Negru (kilometrul 104 AG) și pe bucata nordică dintre Cârțișoara și Cabana Bâlea Cascadă (km 131 SB).
În perioada în care traseul este oficial închis, sunt montate, pentru blocarea accesului, parapete de tip New Jersey. De asemenea, porțile tunelului Bâlea – Capra sunt închise, rămânând deschise doar porțile mai mici, pentru acces pietonal. Totuși, dacă îți propui să mergi pe jos în aceste condiții, ia în calcul că este posibil să găsești chiar și aceste uși de acces în tunel blocate de zăpadă.
Utilajele pentru deszăpezire urcă de obicei iarna pe bucata sudică a traseului până la Complexul Turistic Capra, fiind disponibilă o singură bandă de circulație. Însă este bine să știi că dacă vrei să o apuci pe acest drum, riști să fii amendat de Jandarmii montani, care au sediul la Refugiul Salvamont Cota 2000.
Circulația este restricționată și vara, pe timp de noapte, între ora 22.00 și 6.00, pentru că parcurgerea traseului este periculoasă pe întuneric: există riscul de a cădea în gol. Drumul are multe curbe „în ac de păr” și viraje primejdioase și nu are panouri sau alte semne reflectorizante. Se recomandă ca viteza pe acest traseu, atunci când circulația este permisă, să nu depășească 40 km/h.
3. Transfăgărășan: zone de interes turistic
În funcție de obiectivele pe care ți le-ai stabilit și de timpul pe care îl ai la dispoziție, poți face mai multe opriri pe traseul Transfăgărășanului, pentru a vizita obiective turistice, lăcașuri de cult, monumente istorice sau naturale.
Curtea de Argeș
În prima capitală a Țării Românești se păstrează încă multe construcții în stil bizantin. Una dintre cele mai spectaculoase este Biserica Domnească, ridicată în secolul al XIV-lea. Ansamblul Mănăstirii Curtea de Argeș include și Biserica episcopală, un edificiu spectaculos construit în perioada domniei lui Neagoe Basarab.
Actualmente, aceasta este și necropolă regală. De acest edificiu este legată și legenda Meșterului Manole. De altfel, în apropierea mănăstirii se află și Fântâna Meșterului Manole, loc în care se spune că acesta ar fi căzut de pe acoperișul clădirii.
Tot la Curtea de Argeș se găsesc și alte clădiri vechi, istorice: Biserica Sân Nicoară (Biserica Sfântul Nicolae cel Mic – secolul al XIV-lea), Casa Goangă (secolul al XIX-lea), Casa Cioculeștilor, Casa Armand Călinescu, Casa Teodorescu.
Printre bisericile vechi construite aici se mai numără și Biserica Adormirea Maicii Domnului – Olari, ridicată înainte de anul 1687, Biserica Bătușari și Biserica Sfântul Gheorghe. Ultimele două au fost refăcute cu o arhitectură modificată.
Mănăstirea Cozia
Pe malul Oltului, la Căciulata, poți vizita și Mănăstirea Cozia, ridicată la porunca lui Mircea cel Bătrân între anii 1387 și 1388. Aici este îngropat domnitorul, dar și mama lui Mihai Viteazul, Tudora Cantacuzino.
Complexul monahal medieval al găzduit chiar și o școală mănăstirească în secolul al XV-lea, fiind considerat un loc de învățătură și cultură. Aproape de Mănăstirea Cozia se află și Bolnița Sfinților Apostoli – monument istoric care a găzduit oameni bolnavi și neputincioși.
Cetatea Poenari
Construcția Cetății Poenari din localitatea Căpățânenii Pământeni a început în timpul domniei lui Negru Vodă și a fost extinsă în perioada de domnie a lui Vlad Țepeș. A fost reședința secundară a acestuia din urmă și a fost fortificată cu scopul de a deveni un bastion de refugiu din calea dușmanilor.
Cetatea are ziduri groase de 2-3 metri, 5 turnuri și este construită pe un vârf de munte, cu aproximativ 400 de metri mai sus de valea aflată la poale. Accesul se face pe o scară construită mai recent, din beton, cu balustrade, care are 1480 de trepte.
Cascada Capra
Cascada Capra mai este numită și Cascada Iezerului și este localizată între Cabana Capra (la 5 km) și Lacul glaciar Bâlea (la 9 km distanță). Cascada se varsă din Lacul Capra și are o cădere de 40 de metri, fiind una dintre cele mai spectaculoase de la noi și a doua ca dimensiune, după Cascada Bâlea. Cascada capra nu îngheață aproape niciodată iarna, datorită debitului de apă foarte ridicat.
Barajul Vidraru
Barajul Vidraru a fost construit în 1965 pe cursul râului Argeș, formând astfel Lacul de acumulare Vidraru. Apa acestuia a fost și este folosită pentru producerea de electricitate irigații și prevenirea inundațiilor. Construcția acestuia a durat 5 ani și jumătate. În apropiere este o zonă destinată campingului, iar aici se poate practica și bungee-jumping.
Rezervația Naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș
Rezervația Naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș (care mai sunt numiți și „Alpii Transilvaniei”) are suprafața de 6.989,20 hectare și este cuprinsă între Vârful Podragu și Vârful Suru.
Fauna locului include animale și păsări dintre care unele sunt protejate la nivel european, iar altele sunt considerate pe cale de dispariție: ursul brun, lupul cenușiu, capra neagră, cerbul, vulpea, mistrețul, râsul carpatin, veverița, cocoșul de munte, acvila, pajura, vulturul, mierla, sturzul, codobatura etc.
În partea de sud a traseului, predomină pădurile de foioase: fag, mesteacăn, anin, plop tremurător, salcie căprească. În partea nordică, sunt păduri de conifere, care rămân verzi tot timpul anului, oferind o imagine de poveste: brazi, molizi, pini, tisă, zadă, zâmbru.
Printre arbuștii predominanți se numără afinul, ienupărul și jneapănul.
În rezervație încă mai există specii de plante rare: floare de colț, gențiană, sângele voinicului, iederă albă, smârdar, omag galben, rușuliță. Culegerea acestora este interzisă.
Lacul glaciar Bâlea
Acest lac este uriaș: are o suprafață de 46.508 metri pătrați. Locul a câștigat în popularitate și datorită construirii în apropierea sa a primului hotel de gheață din Europa de Est. În utimii ani, acesta a fost construit și reconstruit pe timp de iarnă, din blocuri de gheață tăiate din lacul înghețat.
Cascada Bâlea
Cascada Bâlea mai este numită de către localnici și „Urlătoarea Bâlei”, din cauza zgomotului produs de debitul mare de apă în cădere de la 60 de metri înălțime. Este cea mai mare cascadă în trepte din România, situată la altitudinea de 1200 de metri, între Vârful Negoiu și Vârful Moldoveanu.
Pe timp de iarnă, la Cascada Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la Cabana Bâlea Cascadă. Vara, traseul pe jos durează aproximativ 50 de minute și este marcat cu roșu. Ultima partea a traseului este mai dificil de parcurs (aproximativ o treime din drum), dar spectacolul căderii de apă urmărit de aproape merită tot efortul!
Alte obiective de interes turistic sau religios
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric construit în 1791, situat în Arpașu de Sus
- Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Arpașu de Sus
- Situl arheologic „Cetățeaua” din Arpașu de Jos (Hallstatt) – este o reminiscență a civilizației geto-dacice, datând din secolul I Î. Hr.
- Biserica evanghelică fortificată, monument istoric construit între 1270 și 1280, în Avrig
- Castelul Brukenthal, oranjeria și parcul dendrologic – ansamblu istoric ridicat în aceeași perioadă ca și cel menționat mai sus, în Avrig
- Biserica „Duminica Floriilor, ridicată în secolul al XVIII-lea, tot în Avrig
- Casa memorială „Gheorghe Lazăr”, Avrig, din secolul al XIX-lea
- Rezervația Naturală „Lacul Tătarilor”
- Rezervația Naturală „Valea Bâlii”
Așadar, drumul Transfăgărășanului merită să fie parcurs în mai multe zile, cu mai multe opriri pentru vizitarea frumuseților zonei, fie ele naturale sau construite de om. Informează-te din timp cu privire la regimul traseului, dacă șoseaua alpină este deschisă sau eventual închisă din pricina unor accidente sau căderi de zăpadă sau bolovani.
Asigură-te din timp că vei avea cazare, făcând rezervare cu câteva săptămâni înainte de excursia planificată. Poți opta, desigur, și pentru „cazarea” la cort, în zonele în care este permisă camparea.
Protejează natura și îngrijește-te să nu lași în urma ta resturi și gunoaie. Protejează fauna și flora. Oricât de mult ți-ar plăcea o floare de colț sau o gențiană, nu o rupe și nu o dezrădăcina! De asemenea, pescuitul și vânătoarea nu sunt permise oriunde și oricând. Fauna cuprinde și exemplare ocrotite de lege, iar cei care nu respectă regulile riscă amenzi uriașe și întocmirea unui dosar penal! Lasă locurile prin care ai trecut la fel cum erau atunci când le-ai găsit: astfel, și alți vizitatori se vor putea bucura de ele, la fel ca și tine.
În plus, resturile care nu sunt biodegradabile și sunt lăsate în urmă pot afecta grav și pe termen lung natura, dăunând ecosistemului: ape, sol, păsări, animale, pești și plante.