Reclamă
Reclamă

Cu peste 250 de milioane de ani în urmă, Scoția era un deșert acoperit de dune de nisip, nu învăluită în ceață și ploi ca în prezent. În acest peisaj arid trăia Gordonia, un proto-mamifer asemănător vag cu un porc, având o față turtită și doi colți înfipți în maxilarele coroiate, potrivit Reuters, preluat de Agerpres.

Cercetătorii au folosit tehnici imagistice tridimensionale de înaltă rezoluție pentru a studia o fosilă a acestui animal din perioada Permian. Aceștia au obținut o replică digitală a creierului său, furnizând informații despre mărimea și compoziția organului. Constatările arată că Gordonia avea un creier diferit de cel al mamiferelor moderne, însă mărimea relativă a creierului în raport cu trupul său indică o inteligență ce anticipează capacitățile mamiferelor viitoare, inclusiv ale omului.

„Per ansamblu, creierul Gordonia seamănă mai mult cu al unei reptile decât cu al unui mamifer, în ciuda faptului că este mai strâns înrudit cu noi decât cu altă reptilă modernă”, a afirmat Hady George, doctorand în paleontologie la Universitatea din Bristol și autor principal al studiului publicat în Zoological Journal of the Linnean Society.

Reclamă

Creierul său prezenta un procencefal proporțional mult mai mic decât cel al oricărui mamifer modern și un corp pineal foarte mărit, responsabil pentru funcțiile metabolice.

Paleontologul Steve Brusatte, coautor al studiului și profesor la Universitatea din Edinburgh, a explicat că modelarea creierului de Gordonia arată un organ mai lung și arcuit, dar destul de voluminos comparativ cu dimensiunile trupului său. Studiul sugerează că Gordonia avea o dimensiune mare a creierului în comparație cu alte animale din acele vremuri, anticipând astfel evoluția creierelor mamiferelor.

Gordonia măsura aproximativ un metru în lungime și cântărea în jur de 20 de kilograme. Avea capul mare și lat, iar colții săi îl ajutau să smulgă rădăcinile din sol, având un stil de viață erbivor. Era un proto-mamifer din grupul dicinodonților, care au supraviețuit extincției maselor din perioada Permianului, dar Gordonia nu a continuat să existe.

Fosila de Gordonia, descoperită în 1997, a fost crucială pentru înțelegerea evoluției mamiferelor. „Creierul de Gordonia seamănă foarte puțin cu creierul mamiferelor moderne și nu posedă nici una din trăsăturile unice care caracterizează acestea. Acest lucru scoate în evidență schimbările majore prin care a trecut acest organ pentru a ajunge cel pe care îl știm azi”, a concluzionat George.

Reclamă
Share.

Mircea Becheanu, un jurnalist cu o carieră de peste două decenii, este renumit pentru reportajele sale incisive și analizele aprofundate ale evenimentelor politice și sociale. Dedicația sa pentru jurnalismul de calitate și integritatea profesională l-au transformat într-o voce respectată și influentă în media.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro