În prezentul tumultuos, în care drumurile spre biserică sunt parcă tot mai rare, rugăciunea ar trebui să fie rostită și pentru cei dragi. Se spune că atunci când ne rugăm trebuie să facem acest lucru nu doar pentru nevoințele proprii. Este plăcut lui Dumnezeu să ne îndreptăm gândurile și spre cei din jurul nostru care au nevoie de noi. Biserica ne învață că rugăciunea este cu adevărat ascultată dacă o rostim din suflet curat.
Rugăciunea puternică pentru momentele grele ale vieții
Din somn sculandu-ma, multumescu-Ti Tie, Prea Sfântă ca pentru multa bunatatea Ta si pentru indelunga rabdarea Ta, nu Te-ai maniat pe mine, lenesul si pacatorul, nici nu m-ai pierdut cu faradelegile mele, ci ai facut iubire de oameni dupa obicei; si intru deznadajduire zacand eu, m-ai ridicat, ca sa manec si sa slavesc puterea Ta. Deci, acum, lumineaza-mi ochii gandului, deschide-mi gura ca sa invat cuvintele Tale, sa fac voia Ta, sa-Ti cant intru marturisirea inimii si sa laud Prea Sfant numele Tau: al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin
Această rugăciune este închinată Sfintei Treimi, respectiv Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt. Se poate rosti zilnic, mai ales în momentele de cumpănă și întristare. Unul dintre marii duhovnici ai României îi sfătuia pe credincioși să se roage simplu și curat, asemenea copiilor.
Totuși, atunci când ne dorim o legătură apropiată cu Dumnezeu, este nevoie de perseverență. Rugăciunea ar trebui să fie zilnică și să respecte îndrumarea bisericească. Mai exact, rugăciunile de dimineață, și seară dar și cele de dinainte și după masă nu trebuie să lipsească din viața credincioșilor.
Indiferent de moment însă, cuvintele noastre așezate în rugăciune, rostite în gând sau cu voce tare sunt ascultate de Dumnezeu. Deseori însă dacă răspunsul nu vine imediat, mulți credincioși cad în deznădejde. Conform învățăturii creștinești însă, răbdarea și încrederea în Dumnezeu nu ar trebui să ne lipsească. Cu siguranță primim cele pe care le cerem cu ardoare la momentul oportun. De altfel, dacă Dumnezeu socotește că acestea nu ne sunt de trebuință, nu vor fi atribuite nouă.
