Inteligența artificială se referă la o structură de funcții neuronale.

Se folosește de un algoritm care imită inteligența umană. Prin legăturile dintre neuronii se formează o rețea neuronală, aceștia trimit informații de la unul la altul efectuând calcule, similar cu cei umani.

Problemele rezolvate de neuroni sunt de fapt optimizări. Principiul acesta funcționează pe baza unor greutăți. Fiecare neuron are o greutate cu valoarea cuprinsă între 0 și 1. Atunci când o problemă de optimizare nu este rezolvată. Informația rezultată reproduce drumul înapoi pentru a schimba echilibrul și pentru a reproduce optimizarea.

Cea mai însemnată diferență între inteligența virtuală și cea artificială este forma neuronilor virtuali, nu au o realitate fizică. Sunt formați din valori de 0 și 1. Se pare că un neuron virtual consumă mai multă electricitate. Creierul uman are nevoie de 20 waţi pentru activitatea a miliarde de neuroni.

Inteligența artificială are undeva la câteva sute de neuroni, pe când creierul uman beneficiază de 80 de miliarde de neuroni. Inteligența umană este mult mai eficientă, pentru cea artificială este nevoie de conectarea la straturile vecine ale rețelelor.

Inteligența artificială are„capacitatea unui sistem de a interpreta corect datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi ceea ce a învățat pentru a-și atinge obiective și sarcini specifice printr-o adaptare flexibilă”. Kaplan Andreas

Inteligența artificială este un termen care face referire la toate aplicațiile care pot îndeplini mai multe funcții. Au capacitatea de a îndeplini activități în comunicarea online. Termenul descrie toate mașinile care pot imita funcțiile cognitive specific umane, rezolvarea problemelor sau capacitatea de învățare.

Legile lui Asimov și inteligența artificială

Etica roboticii se bazează pe legile scriitorului rus evreu american Isaac Asimov. Definește legile în literatura științifico-fantastică. A fost cel mai revoluționar concept din anul 1950. Legile oferite de el aduce condiționări necesare pentru inteligența artificială.

  1. Un robot nu trebuie să amenințe viața nimănui. Cum prin pasivitate nu trebuie să permită ca unei ființe umane să i se fac rău;
  2. Robotul trebuie să respecte indicațiile date de un om;
  3. Protejarea propriei existențe trebuie să nu încalce primele două legi.