Reclamă
Reclamă

Un pterozaur formidabil, o reptilă zburătoare cu o creastă osoasă pe maxilarul superior şi inferior şi cu o gură plină de dinţi în formă de ţepi, ideali pentru înşfăcarea peştilor şi a altor prăzi marine, plana cu mult timp în urmă deasupra Mării Eromanga, care acoperea cândva actuala regiune interioară aridă a Australiei, au anunţat oamenii de ştiinţă, citaţi vineri de Reuters.

Fosilele acestei creaturi, care a trăit alături de dinozauri şi de diverse reptile marine în Cretacic, au fost descoperite în statul australian Queensland, potrivit cercetătorilor care au anunţat descoperirea.

Rămăşiţele acestei reptile zburătoare, denumită Haliskia peterseni, sunt cele mai complete dintre toţi pterozaurii descoperiţi vreodată în Australia. Animalul avea o anvergură a aripilor de 4,6 metri şi a trăit în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani. Astfel, Haliskia este puţin mai mare şi mai „bătrân” – cu aproximativ 5 milioane de ani – decât pterozaurul australian Ferrodraco, însă înrudit îndeaproape cu acesta, a cărui descoperire a fost anunţată în 2019.

Reclamă

Haliskia înseamnă „fantomă marină”, această creatură putând reprezenta o privelişte înspăimântătoare când se afla în aer, deasupra valurilor. „Marea Eromanga a fost o mare interioară masivă, care acoperea zone extinse din Australia la vremea în care acest pterozaur era în viaţă, însă ambii au dispărut. Fantoma celor doi este evidentă din fosilele găsite în zonă”, a declarat Adele Pentland, doctorandă în paleontologie la Universitatea Curtin din Australia şi autoare principală a studiului publicat săptămâna aceasta în jurnalul ştiinţific Scientific Reports, scrie Agerpres.

Scheletele fragile ale pterozaurilor nu se conservă bine prin fosilizare. În cazul Haliskia, a fost dezgropat 22% din schelet – maxilarul inferior complet, vârful maxilarului superior, oasele gâtului, 43 de dinţi, vertebre, coaste, oase de la ambele aripi şi o parte dintr-un picior. „La mulţi alţi pterozauri, oasele gâtului au o lungime de 30% sau 60% din lungimea maxilarului inferior, în timp ce la Haliskia oasele gâtului au o lungime de 70% din cea a maxilarului inferior. Acest lucru înseamnă că, în timp ce vâna peşti şi cefalopode asemănătoare calamarilor, Haliskia ar fi putut avea un avantaj şi ar fi putut prinde prada vie în fălci”, a adăugat ea.

Pentland s-a declarat „uimită” de faptul că s-au conservat oasele gâtului acestui specimen de Haliskia. „Acestea sunt la fel de subţiri ca o bucată de spaghetă, iar unul este complet de la un capăt la altul”, a subliniat cercetătoarea.

Rămăşiţele de Haliskia sunt mai complete decât cele de la Ferrodraco. Ambii sunt membri ai unui grup de pterozauri din genul Anhanguera, identificaţi în rămăşiţe găsite în China, Statele Unite, Brazilia, Anglia, Spania şi Maroc. Ceilalţi trei pterozauri australieni cunoscuţi au fost identificaţi doar datorită oaselor parţiale ale maxilarului, a declarat Pentland.

După ce a murit, corpul acestui exemplar de Haliskia a sfârşit îngropat sub sedimentele de pe fundul Mării Eromanga, ceea ce a permis fosilizarea sa. Numele său a fost inspirat de Kevin Petersen, un cultivator de avocado devenit curator al muzeului Kronosaurus Korner, care a descoperit rămăşiţele în 2021.

Pterozaurii au fost primul dintre cele trei grupuri de vertebrate care s-au adaptat pentru zborul cu „propulsie” – îşi puteau folosi pentru lansare atât membrele posterioare cât şi membrele anterioare, dublându-şi astfel capacitatea de decolare – în urmă cu aproximativ 230 de milioane de ani. Păsările au apărut în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani, iar liliecii în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani. Pterozaurii au dispărut în timpul aceluiaşi eveniment de extincţie în masă care a condamnat la moarte dinozaurii, în urmă cu 66 de milioane de ani, în urma impactului cu un asteroid, în urma lor rămânând descendenţii lor, păsările. „Pterozaurii au ocupat diferite nişe ecologice, pterozaurii mici hrănindu-se cu insecte, în timp ce alţii erau piscivori – se hrăneau cu peşte, iar alţii, necrofagi. Cei mai mici pterozauri aveau o anvergură a aripilor de aproximativ 25 de centimetri, iar cei mai mari una care rivaliza cu cea a avioanelor de vânătoare mici, fiind cele mai mari animale care au zburat pe cer”, a declarat Pentland.

Informaţiile despre Haliskia contribuie la înţelegerea vieţii din Australia în timpul Mezozoicului, în vremea când dinozaurii stăpâneau pământul. „Această descoperire este semnificativă, deoarece timp de mulţi ani s-a presupus că în Australia existau foarte puţine fosile din epoca dinozaurilor”, a explicat Adele Pentland.

Reclamă
Share.

Mircea Becheanu, un jurnalist cu o carieră de peste două decenii, este renumit pentru reportajele sale incisive și analizele aprofundate ale evenimentelor politice și sociale. Dedicația sa pentru jurnalismul de calitate și integritatea profesională l-au transformat într-o voce respectată și influentă în media.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro