Limba română este bogată în expresii și zicători care ne încântă viața. O parte din ele au fost împrumutate din alte limbi, în timp ce altele, sunt create de strămoșii noștri. Poate te-ai gândit de unde vine expresia „La plăcinte înainte, la război înapoi!”, iar acum este momentul să afli.

De unde vine expresia „La plăcinte înainte, la război înapoi!”

Expresia ar fi apărut în urmă cu peste 100 de ani și, spre deosebire de altele, și-a păstrat aceeași semnificație încă de atunci. S-a folosit pentru prima dată de Ion Creangă în basmul „Povestea lui Harap Alb.” Opera literară a fost scrisă în 1877, anul în care a avut loc și Războiul de Independență unde România a luptat.

Povestea este conturată în jurul personajului principal, Harap Alb, care ajunge să fie supus mai multor încercări pentru a-și dovedi curajul pe care îl avea. El era mezinul familiei, Craiul având trei băieți.

„Amu’, cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi.”, așa începe basmul cult.

Citește și:

Descoperă importanța și protecția mărcii înregistrate

Cum Scădem Rapid Colesterolul – Cel Mai Mare Dusman al Sănătății Românului

Bana Vanga, previziuni sumbre pentru 2024! Dezastrele cu care ne-am putea confrunta în noul an

Sursa foto: Arhivă

Citatele nu au fost folosite întâmplător

Împăratul Verde își dorea un ginere pentru una din fiicele sale, iar cei trei băieți au fost supuși la o încercare pentru a vedea dacă se potrivesc. Primii doi băieți, care se credeau mai viteji, au renunțat când au dat de greu și s-au întors la tatăl lor. În momentul acela, Craiul a rostit „La plăcinte înainte, la război înapoi!”

Proverbul se referă că în momentul în care sunt beneficii într-un loc, toți s-ar duce acolo, dar dacă sunt probleme, nimeni nu mai sare în ajutor. Ion Creangă a fost un cunoscător al firii umane, iar citatele nu sunt folosite întâmplător.

Făcând referire și la Războiul de Independență, expresia arată că după o perioadă grea, mulți se arată viteji, dar degeaba. Fiul scriitorului a luptat în război la vârsta de 17 ani, iar opera literară nu este o întâmplare, citatele putând fi considerare parte a trăirilor.