„Teoria chibritului” este o expresie pe care o folosim în mod frecvent și ne referim la un eveniment unde se vorbește fără rost. Totuși, care este originea ei și cine a folosit-o pentru prima dată?

Expresia își are originea chiar la noi în țară, oricât de ciudat ar părea. „Teoria chibritului” se referă la o situație care este tratată superficial și se discută mult pe lângă, iar acest lucru nu-și are rostul. Se mai poate traduce prin cuvinte multe, iar faptele sunt cât mai puține.

Sensul a devenit cunoscut pentru toată lumea, dar încă nu am aflat cine a spus prima dată. Mircea Vulcănescu a fost un sociolog și filosof din secolul XX. El a explicat această sintagmă într-o carte dedicată lui Nae Ionescu. Autorul povestește mai multe întâmplări alături de Nae Ionescu, un filozof foarte cunoscut și apreciat, precum și o scenă unde se folosește expresia.

Nae Ionescu a fost un mentor pentru multe personalități ale vremii . Printre acestea se numără Mircea Eliade Emil Cioran, Petre Țuțea sau Constantin Noica. Operele sale literale au fost interzise în perioada comunismului pentru gândirea și ideile liberale ce erau expuse.

Sursa foto: Pixabay

Când s-a folosit expresia

Expresia a fost folosită de scriitor când vorbea despre individualism. El a făcut referire la lupta unui individ cu statul, întâmplarea având loc în 1925. Acesta a vorbit mult timp pe subiect, dar nu a spus nimic important, totul fiind doar vorbe goale. A luat de pe masă cu cutie de chibrituri și atunci a apărut sintagma folosită și în zilele noastre.

„Ce e un individ? Iată, cutia asta de chibrituri. Dacă luăm din ea un singur chibrit, de pildă…. Şi a continuat, serios, teoretizarea despre chibrit, în hazul, abia stăpânit, al auditorului […]

Această cutie de chibrit – a continuat Nae Ionescu – are 4 părți: partea din stânga, partea din dreapta, partea de jos, partea de sus. Înăuntrul chibritului se află… 1… 2… 3… 4… 5… 6… 50 de bețe de chibrit. Chibritul are trei părți, partea de sus, partea de mijloc și partea de jos. Partea de sus a chibritului are la rândul ei trei părți: partea de sus a părții de sus, partea de mijloc a părții de sus și partea de jos a părții de sus. Partea de mijloc a chibritului are și ea trei părți: partea de sus a părții de mijloc, partea de mijloc a părții de mijloc, partea de jos a părții de mijloc, partea de jos are si ea partea de sus a părții de jos, partea de mijloc a părții de jos si partea de jos a părții de jos a chibritului.”, a scris Mircea Vulcănescu în cartea numită „Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut.”