Unele obiceiuri legate de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, s-au păstrat de mai bine de 2.000 de ani. Unele dintre ele au „doar” câteva sute de ani. Totuși, indiferent de vechimea lor, mulți creștini ortodocși le respectă și păstrează cu inima deschisă.
Paștele este una dintre cele mai importante și sacre sărbători ale creștinilor ortodocși. De peste 2.000 de ani s-au păstrat obiceiuri legate de Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iată câteva tradiții, în funcție de regiunile României.
Tradiții de Paște, în funcție de regiunile României
Credincioșii din zona Olteniei, în prima zi de Paște, merg la biserică și iau Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim. Totuși, credincioșii din această zonă nu au voie să intre în casă până nu culeg din grădină o mână de iarbă verde. Această iarbă se va pune pe scările casei sau în fața ușii de la intrare.
În a doua zi de Paște, fetele se vor îmbrăca cu zavelci, marame lucrate și poale. Aceste straie demonstrau măiestria lor în domeniul țesutului și cusutului în fața întregii comunități din sat.
În schimb, bucovinenii, în prima zi de Paște, ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap”. Abia a doua zi ei le vor ciocni „dos cu dos”. Mai mult, unii gospodari vin de la Înviere cu lumânarea stinsă. Apoi, ei vor ocoli casa pentru a izgoni spiritele rele. În această parte a țării se spune că dacă vei păstra un ou roșu de Paște și nu se va strica după 40 de zile, ești considerat un om norocos.
În Maramureș, în majoritatea localităților, se păstrează obiceiul „umblatului cu udatul”. Este un obicei preluat de la catolici. Totuși, acest obicei și-a făcut loc încetul cu încetul și în casele maramureșenilor. Astfel, flăcăii merg să le „stropescă” cu parfum, pe fetele și femeile care fac parte din familie sau le sunt prietene apropiate. La sfârșitul acestui ritual, udătorii vor fi serviți cu vin și diverse bunătăți, printre care și ouăle roșii.
