Ce sunt bolile copilăriei? Bolile copilăriei reprezintă un grup de afecțiuni medicale ce afectează în special copiii, de la naștere până la adolescență, o parte naturală a procesului de creștere și dezvoltare.
Aceste afecțiuni, deși pot fi uneori îngrijorătoare pentru părinți, sunt, în majoritatea cazurilor, benigne și trecătoare. Ele joacă un rol esențial în dezvoltarea sistemului imunitar al copilului, ajutând organismul să recunoască și să combată patogenii.
Acesta sunt boli infecțioase, de obicei cauzate de virusuri, și uneori de bacterii.
Sunt atât de frecvente la copii deoarece sistemul lor imunitar este încă în formare și nu este la fel de eficient în combaterea infecțiilor ca cel al adultului, și deoarece interacționează frecvent cu alți copii, ceea ce facilitează transmiterea germenilor.
Care sunt cele mai cunoscute boli ale copilăriei
Cele mai cunoscute boli ale copilăriei includ:
- Rujeola (pojarul) – o infecție virală extrem de contagioasă, care se manifestă prin erupții cutanate, febră și simptome respiratorii
- Rubeola (rubeola germană) – o boală virală mai ușoară, care provoacă erupții cutanate și febră; poate da complicații foarte grave în sarcină
- Varicela – o infecție virală caracterizată prin erupții cutanate pruriginoase și febră, cauzată de virusul varicelo-zosterian
- Oreion – o infecție virală care provoacă umflarea glandelor salivare, febră și dureri de cap
- Scarlatina – o infecție bacteriană care apare adesea după o infecție cu streptococ, manifestându-se prin erupții cutanate, febră și dureri de gât, și limba specifică tip „căpșună”
- Boala gură-mână-picior – o infecție virală care provoacă erupții pe mâini, picioare și în gură
- Roseola infantum – se caracterizează prin febră mare, urmată de apariția unei erupții cutanate roz
- Eritemul infecțios – se manifestă prin febră ușoară și o erupție cutanată caracteristică pe obraji, asemănătoare unui fluture
Ce este rujeola (pojarul)
Rujeola, cunoscută și sub denumirea de pojar, este o boală infecțioasă virală extrem de contagioasă, cauzată de virusul rujeolic, care face parte din familia paramyxovirusurilor.
Această boală afectează în principal copiii, dar poate apărea și la adulți, în special în rândul celor care nu au fost vaccinați sau care nu au avut boala în copilărie.
Virusul rujeolic se transmite prin intermediul picăturilor de salivă sau prin contactul cu secrețiile nazale ale unei persoane infectate. De asemenea, virusul poate poate supraviețui pe suprafețe contaminate.
Infectarea se poate produce foarte ușor, deoarece virusul este extrem de contagios. Acest lucru face ca prevenirea și controlul epidemiilor de rujeolă să fie o provocare majoră pentru sistemele de sănătate publică.
Semne și simptome ale rujeolei
Recunoașterea timpurie a semnelor și simptomelor rujeolei este esențială pentru a preveni complicațiile și pentru a reduce răspândirea virusului.
Simptomele rujeolei apar, de obicei, la 10-14 zile după expunerea la virus și se manifestă în două etape:
- Etapa prodromală – începe cu simptome asemănătoare răcelii, precum:
- febră – este unul dintre primele semne ale bolii, adesea cu valori ridicate; febra apare de obicei cu câteva zile înaintea erupției cutanate
- tuse – tusea seacă este un simptom comun; poate fi destul de persistentă
- rinoree (nas care curge) – nasul înfundat sau secrețiile nazale sunt frecvente, și pot contribui la disconfortul general al pacientului
- conjunctivită – sau inflamația ochilor, poate provoca roșeață și lăcrimare excesivă; ochii pot deveni sensibili la lumină
- pete Koplik – mici pete albe sau gri, care apar pe mucoasa bucală, în special în interiorul obrajilor, în dreptul molarilor; acestea sunt un semn caracteristic al rujeolei; pot apărea cu 1-2 zile înainte de erupția cutanată
- Etapa eruptivă
Erupția cutanată este, poate, cel mai cunoscut simptom al rujeolei.
Aceasta apare de obicei la 3-5 zile după apariția simptomelor inițiale. Erupția începe adesea pe față, în jurul urechilor, și se extinde treptat spre gât, piept, și restul corpului. Caracteristicile erupției cutanate sunt:
- Pete roșii – erupția apare sub formă de pete roșii, plate, care se pot uni între ele, formând zone mai mari de piele inflamată
- Durata – erupția durează, în general, între 5 și 7 zile, după care începe să dispară în ordinea inversă a apariției sale
- Evoluția – erupția cutanată tinde să se agraveze în primele zile, iar apoi începe să dispară, lăsând în urmă o colorare maronie sau o ușoară descuamare a pielii
Pe lângă cele menționate, mai pot apărea și alte simptome, precum dureri musculare, pierderea poftei de mâncare sau diaree.
Recunoașterea acestor semne și simptome este crucială pentru intervenția timpurie, limitarea răspândirii virusului și prevenirea eventualelor complicații ale bolii.
Cât de contagioasă este rujeola
Virusul rujeolic se răspândește cu ușurință în rândul populației, iar capacitatea sa de a infecta indivizii neimunizați îl face o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică.
Rujeola este considerată una dintre cele mai contagioase boli infecțioase cunoscute, având un indice de contagiozitate de aproximativ 12-18. Acest indice reprezintă numărul mediu de persoane pe care un individ infectat le va contamina. Comparativ, gripa are un indice de contagiozitate de aproximativ 1-2, ceea ce evidențiază cât de ușor se poate răspândi rujeola în rândul populației. Asta înseamnă că, într-o comunitate în care nu există imunitate, un singur caz de rujeolă poate duce la izbucniri rapide și extinse. Se estimează că peste 90% dintre persoanele neimunizate care intră în contact cu o persoană infectată vor contacta boala.
Virusul rujeolic se transmite prin intermediul aerului, prin picături de salivă eliminate de bolnav atunci când tușește, strănută sau vorbește. Acesta rămâne activ în aer până la două ore, ceea ce crește riscul de infecție în spațiile închise sau neaerisite. De asemenea, virusul poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore, ceea ce înseamnă că o persoană poate fi infectată și prin contactul cu obiecte contaminate.
Această boală are perioadă de incubație lungă, căci simptomele inițiale, cum ar fi febra, tusea și secrețiile nazale, pot apărea la 10-14 zile după expunerea la virus, ceea ce face ca individul infectat să fie contagios chiar înainte de apariția erupției cutanate specifice; el poate transmite astfel virusul fără a fi conștient de acest lucru.
Rujeola are și o perioadă de contagiozitate extinsă, astfel că o persoană infectată poate răspândi virusul cu aproximativ patru zile înainte de apariția simptomelor, și până la patru zile după apariția erupției cutanate.
Factori care contribuie la răspândirea rujeolei:
- Imunitatea insuficientă
Unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la răspândirea rujeolei este numărul scăzut de persoane vaccinate. Vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) este extrem de eficient în prevenirea bolii, dar în comunitățile în care rata de vaccinare scade sub 95%, se creează condiții favorabile pentru apariția focarelor de rujeolă.
- Mobilitatea populației
În societatea modernă, mobilitatea crescută a populației facilitează răspândirea virusurilor. Călătoriile internaționale și migrarea pot duce la introducerea virusului în zone în care acesta nu era prezent anterior, provocând astfel epidemii.
- Comunicarea și educația
Dezinformarea și lipsa de educație în privința vaccinării pot contribui la reticența părinților de a-și vaccina copiii. Acest lucru poate duce la o acoperire vaccinală scăzută, și, implicit, la o vulnerabilitate crescută a comunității.
- Condițiile socio-economice
În regiunile cu condiții socio-economice precare, accesul la servicii medicale poate fi limitat, iar vaccinarea poate să nu fie o prioritate pentru populație. Aceste condiții pot crea un mediu propice pentru răspândirea rujeolei, în special în rândul populațiilor defavorizate.
Complicații ale rujeolei
Deși majoritatea cazurilor de rujeolă se rezolvă fără complicații semnificative, această afecțiune poate duce la o serie de probleme de sănătate grave, în special în rândul copiilor mici și al persoanelor cu sistem imunitar compromis.
Una dintre cele mai frecvente complicații ale rujeolei este pneumonia, care apare la aproximativ 1 din 20 de cazuri. Pneumonia virală sau bacteriană poate fi extrem de periculoasă, în special pentru sugari și copiii mici, sub 5 ani, deoarece sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat. Această complicație se poate manifesta la câteva zile după apariția erupției cutanate, când virusul afectează tractul respirator inferior.
Diareea severă este o altă complicație frecventă, ce poate duce la deshidratare, o condiție ce necesită tratament medical imediat. Deshidratarea poate fi fatală, în special la copiii mici.
Rujeola poate provoca și otită medie, o infecție a urechii medii, care afectează aproximativ 1 din 10 copii care au avut rujeolă. Această complicație se poate dezvolta în timpul sau după perioada de erupție, iar simptomele includ durere de ureche, febră și iritabilitate. În cazuri foarte rare, poate duce chiar și la pierderea auzului.
Conjunctivita, inflamația ochilor, poate fi severă în rujeolă, și poate duce la leziuni oculare pe termen lung.
O altă complicație asociată cu rujeola este encefalita, o inflamație a creierului, care poate apărea la aproximativ 1 din 1000 cazuri. Encefalita poate duce la sechele neurologice permanente, cum ar fi retard mental, epilepsie sau paralizie, sau chiar la deces. De obicei, aceasta se dezvoltă la 7-10 zile după apariția erupției cutanate, dar poate apărea și mai târziu, în special la persoanele care dezvoltă o formă mai severă a bolii.
Pe lângă complicațiile imediate, rujeola poate conduce și la complicații tardive, precum sindromul subacut de panencefalită sclerozantă (SSPE). Aceasta este o afecțiune foarte rară, dar devastatoare, care apare la aproximativ 1 din 25.000 de cazuri de rujeolă, de obicei la câțiva ani de la infecție. SSPE duce la deteriorarea progresivă a creierului și se manifestă prin declin cognitiv, convulsii și alte probleme neurologice, fiind, în cele din urmă, fatală.
Anumite categorii de persoane sunt mai expuse riscului de a dezvolta complicații severe ale rujeolei, și necesită atenție și protecție suplimentară:
- copiii sub 5 ani – sistemul lor imunitar este încă în curs de dezvoltare și sunt mai vulnerabili la infecții
- adulții peste 20 de ani – aceștia pot dezvolta forme mai severe de rujeolă și sunt mai predispuși la complicații
- persoanele cu sistem imunitar slăbit sau compromis – persoanele cu HIV/SIDA, cancer sau cele care urmează tratamente imunosupresoare au un risc crescut de complicații
- femeile însărcinate – rujeola în timpul sarcinii poate duce la complicații grave atât pentru mamă, cât și pentru făt
- persoanele cu deficiențe severe de vitamina A – deficitul de vitamina A poate crește riscul de complicații ale rujeolei
Complicațiile rujeolei pot apărea în diferite momente, în funcție de tipul de complicație și de starea de sănătate a pacientului. Pneumonia, de exemplu, poate apărea la câteva zile după erupția cutanată, în timp ce encefalita se poate dezvolta în interval de 7-10 zile după apariția simptomelor. SSPE pe de altă parte se dezvoltă mult mai târziu, la câțiva ani după infecția inițială, și este un exemplu de complicație care subliniază importanța vaccinării și a prevenției.
Cum putem preveni rujeola
Primul și cel mai eficient mod de a preveni rujeola este vaccinarea.
Vaccinul combinat ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) este sigur și foarte eficient în prevenirea rujeolei, și oferă protecție de aproximativ 97% împotriva virusului rujeolic.
Acesta se administrează în două doze, conform calendarului național de vaccinare, astfel:
- prima doză se administrează în intervalul de 12-15 luni de la naștere, și oferă 95% protecție împotriva rujeolei, de lungă durată
- a doua doză în jurul vârstei de 5-7 ani, la începerea școlii, oferă 99.7% protecție împotriva rujeolei, însă până la 5% din persoanele imunizate își pot pierde protecția în timp (posibil din cauza sistemului imunitar care nu răspunde corect la vaccin)
Așadar, persoanele care primesc două doze de vaccin ROR în copilărie dobândesc protecție pe viață.
Aproximativ 3 din 100 de persoane care primesc două doze de ROR vor face rujeolă dacă sunt expuse la virus. Totuși, vor face o formă mult mai ușoară a bolii, și vor avea contagiozitate scăzută, adică este mai puțin probabil că vor transmite boala și altor persoane.
Prin vaccinarea unui procent cât mai mare din populație, se creează o imunitate de grup, care protejează și persoanele care nu pot fi vaccinate.
Un alt aspect important în prevenirea rujeolei este igiena adecvată.
Astfel, spălarea mâinilor cu apă și săpun cât mai des, este o metodă simplă dar eficientă de a preveni răspândirea multor infecții, inclusiv a rujeolei.
Acoperirea nasului și a gurii cu un șervețel de unică folosință sau cu pliul cotului atunci când tușim sau strănutăm, previne răspândirea picăturilor de salivă infectate, la fel și aerisirea corespunzătoare a încăperilor și dezinfectarea suprafețelor des folosite, precum clanțe, mânere, mese și altele.
Pe cât posibil, este recomandat să evităm contactul cu persoanele care prezintă simptome de rujeolă sau alte boli infecțioase.
Deși este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare, în ultimele decenii au existat scăderi alarmante ale ratelor de vaccinare în multe colțuri ale lumii, ceea ce a dus la o agravare a cazurilor de rujeolă.
Informarea populației despre riscurile și complicațiile asociate cu rujeola, precum și despre beneficiile vaccinării, este esențială.
Comunitățile trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu favorabil vaccinării, de exemplu prin oferirea de consultații accesibile, organizarea de evenimente de vaccinare, sau crearea unor rețele de suport pentru părinți, care să ii ajute să înțeleagă importanța vaccinării.
Nu în ultimul rând, autoritățile de sănătate publică trebuie să aibă sisteme eficiente de monitorizare a cazurilor de rujeolă, căci identificarea rapidă a focarelor de infecție și o reacție promptă pot ajuta la limitarea răspândirii virusului.
Prevenirea rujeolei este așadar o provocare care necesită un efort din partea tuturor membrilor societății. Prin vaccinare, educație, implicare comunitară și monitorizare eficientă, putem reduce semnificativ incidența acestei boli. Este responsabilitatea fiecăruia să ne protejăm nu doar pe noi înșine, ci și pe cei din jurul nostru, asigurând un mediu sănătos și sigur pentru toți.