Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huanizilor, domnește peste munții Poiana Ruscă și impresionează prin măreție și mister, fiind singurul de acest fel din România și unul dintre cele mai atractive din Europa. Dacă vrei să afli mai multe despre el, rămâi în continuare.
1. Castelul Corvinilor – Legendele Monumentului din centrul Hunedoarei
Castelul Corvinilor este unul în jurul căruia s-au țesut și încă se mai vorbește despre ele, anume legendele. Ce se spune despre acest loc încărcat de istorie? Care sunt misterele ascunse de după ziduri?
Odată ce vei intra pe porțile lui, vei afla de Corb și Fântână, două dintre legendele care-i dezvăluie trecutul, dar nu și singurele. Până ajungi acolo, însă, iată ce se spune și crede despre acest loc.
Legenda Fântânii
Se spune că această fântână a fost săpată de trei prizonieri turci, ținuți în castel de Ioan de Hunedoara, în urma unei promisiuni pe care acesta le-a făcut-o – vor fi eliberați dacă vor săpa o fântână cu apă bună. La 15 ani distanță și la 28 metri adâncime în stâncă, cei trei au găsit apa pe care Ioan de Hunedoara a cerut-o. Numai că eliberarea nu avea să vină, pentru că Ioan de Hunedoara se stinge din viață în acest timp.
Soția sa, Elisabeta Szilagyi, nu dorește să îi respecte cuvântul, dimpotrivă, ordonă uciderea prizonierilor. Neputând lupta cu soarta care le-a fost dată, ei cer dreptul la o ultimă dorință – să poată inscripționa pe cheile fântânii „Apă ai, inimă nu”, ca un reproș adus celui care a făcut o promisiune și nu a reușit să se țină de ea.
Scrisă cu caractere vechi arabe, care datează de la mijlocul secolului al XV-lea, inscripția spune de fapt, conform lui Mihail Guboglu – cel care a descifrat-o, „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”. În momentul de față, inscripția se află pe unul dintre contraforții capelei.
Legenda Corbului
Un corb care ține în cioc un inel de aur apare pe blazonul familiei Corvinilor. Legenda spune că Sigismund de Luxemburg, Rege al Ungariei, avea un fiu nelegitim cu Elisabeta, o femeie frumoasă din Țara Hațegului. Fiul ar fi fost chiar Ioan de Hunedoara. Pentru a o feri de gura lumii, Sigismund îi alege un soț Elisabetei, pe Voicu, unul dintre vitejii săi și îi oferă în dar un inel de aur pentru copilul nenăscut.
Inelul urma să îl ajute pe rege să-și recunoască fiul atunci când va fi mare și va merge la curtea regală. Numai că, în timpul unei călătorii, inelul este uitat pe marginea unui ștergar folosit pentru a lua prânzul. Un corb încearcă să fure inelul, dar copilul Ioan îl omoară cu săgeata unui arc.
Povestea ajunge și la rege, odată cu Ioan de Hunedoara, care decide să pună ca simbol al familiei hunedorene corbul cu inelul de aur în cioc. Chiar și numele familiei provine din latinescul „Corvus”, care înseamnă „Corb”, pasărea care în Evul Mediu era asociată cu înțelepciunea și longevitatea.
Legenda construirii cetății
Din istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului, dr. I. Radu, p. 9-10.
„Spun că zâne trei deodat
Trei cetăți au ridicat
Una-n Hunead, cealaltă
La Gradiște-n deal înalt
Alta Orlea p-un deal mare,
Pe sub care Streiul trece
Cu șuvaitură tare,
Cu păstravi și apă rece.
Când odată se-ntalniră,
De cetăți s-au întrebat,
Ceste două sus săriră
Și superb au cuvântat:
Nostrele cetăți pe mane
Ori ajute ori n-ajute
Domnul, gata le vom pune,
Hinedoara spune iute:
Și eu pest-o săptămână
De-mi ajuta Dumnezeu,
Și-mi va fi cu îndemană
Voi fini tot lucrul meu.
Iaca dar c-a ei cetate
Bună fu și azi se vede
Dar căzut-au celelalte
Stând zidiri cu iarba verde.
Doua zâne într-acea oră
Fier cumplit aridicară
Iute după Hinedoara
Învârtind îl aruncară
Care către munți fugise
De mânia celor două
Și la țară mai sosise.
Fierul muntele în două
L-au lovit și l-au tăiat,
D-ice muntele și nouă
Se numește Retezat.”
Acum că am pătruns puțin în lumea de dincolo de ce se vede, să aflăm câteva informații despre istoria Castelului și chiar a zonei Hunedoarei, în care acesta își face veacul.
2. Istoria zonei Hunedoarei și Castelului Corvinilor
Zona Hunedoarei de acum a fost subiectul multor cercetări arheologice de-a lungul timpului, existând descoperiri care datează din toate perioadele istorice, de la Paleolitic și până în Evul Mediu, fiind astfel, puternic legată de așezări străvechi.
Prima fortificație de piatră de la Hunedoara (Castrul Regal) datează, potrivit cercetătorilor, din secolul XIV (Gheorghe Anghel), deși unii spun că este, de fapt, jumătatea secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu).
După 1440, Ioan de Hunedoara dă startul construcțiilor, dorind să transforme cetatea într-un castel. Începe cu ridicarea a două curtine în jurul vechii cetăți, flancate cu turnuri circulare și rectangulare. Intrările în castel se făceau prin intermediul unor poduri, susținute de piloni de piatră și cu tronsoane mobile.
Se crede că această primă etapă de construcție a castelului a luat sfârșit înainte de 1446, când Ioan de Hunedoara, devenit guvernatorul Regatului Ungariei, modifică planurile de edificare, dorind să crească ponderea construcțiilor civile.
Două dintre cele mai interesante sunt Capela, aflată pe latura estică a castelului și Galeria și Turnul Nje Boisia (Nu te teme) – o construcție unică de factură militară, legată de castel prin intermediul unei galerii suspendate de peste 33 metri, și care se sprijină pe stâlpi masivi.
Această a doua fază de construcție a castelului încetează odată cu moartea lui Ioan de Hunedoara și cu începerea luptelor pentru ocuparea tronului Regatului Maghiar. Se spune că finalizarea lucrărilor are loc undeva în jurul anului 1480, atunci când castelul ajunge să fie comparat cu cele din vestul Europei.
Mai târziu, în secolul XVII, principele Gabriel Bethlen modifică părți din castel în urma unor nevoi civile și militare. Se construiește astfel, un corp de clădire numit Palatul Mare dinspre Oraș pe partea estică – cu camere de locuit pe două niveluri, Turnul alb și Terasa de Artilerie (lucrări de factură militară) și se umblă destul de mult la aspectul interior al Capelei.
Tot acum se construiește curtea exterioară (Curtea Husarilor) care cuprindea locuințele administratorului și ale funcționarilor, casa ogarilor și depozitele pentru hrană și fânat.
În secolul XIX se derulează cele mai importante lucrări de restaurare a castelului – se construiesc fațada Palatului Mare dinspre Oraș și actualul acoperiș din țiglă glazurată. În scop decorativ, Terasei de Artilerie i se adaugă un șir de creneluri și un turnuleț de supraveghere și se înlocuiesc elemente decorative din piatră cu unele noi.
3. Turul Castelului Huniazilor de la interior la exterior – cum ajungi și ce poți să vezi aici?
Accesul către Castelul Corvinilor se face prin intermediul DE 7, până în dreptul localității Sântuhalm, dinspre est sau vest. Apoi, DN 68 B până în orașul Hunedoara. Intrarea se face prin bulevardele Traian, Republicii și Libertății – dinspre localitatea Sântuhalm. În coordonate absolute, castelul are următoarea poziționare: 45° 44’ latitudine nordică şi 22° 53’ estică.
Te poți ajuta de Harta României pentru a ajunge în Hunedoara, respectiv harta orașului, pentru traseul până la castel. De la București până la Castelul Corvinilor este o distanță de 409,3km, respectiv 23km de la Mănăstirea Prislop, iar programul de vizitare (01.10.2021 – 31.03.2022) este de luni până duminică astfel – luni: 12:00 – 17:00, marți – duminică – 9:00 – 17:00.
Odată ajuns, ți se va tăia respirația la propriu la vederea monumentului. Castelul este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate – civilă și militară, care încă stă în picioare. În începuturile lui, castelul este descris ca fiind un Castru Regal în formă elipsoidală, cu colțurile marcate cu blocuri de talie și construit din piatră.
În zona nordică se află un turn-donjon, fostă locuință a castelanului. Construcția de atunci s-a dublat când Ioan de Hunedoara a decis să o transforme într-un castel, construind 7 turnuri de apărare și spații interioare, cele mai bine păstrate fiind Turnul Buzduganului (Turnul Pictat), Turnul Vechi de Poartă și Turnul Capistrano.
Mai pot fi văzute Turnul Porții de Vest, Turnul Pustiu (Turnul Crinului), Loggia Matia, Turnul Porții de Est și Turnul Toboșarilor. În cele 7 turnuri sunt păstrate obiecte de mobilier în stil eclectic, un șemineu gotic, spații pentru tragere și picturi în frescă de factură renascentistă.
Alte puncte de atracție sunt celebra fântână, șanțul exterior cu o adâncime între 6 și 9 metri, Capela, Palatul Mare și Sala Dietei, Palatul Administrativ, Galeria și Turnul Neboisa, Terasa de Artilerie, dar și Statuia lui Ioan de Nepomuk (protectorul podurilor), Curtea Husarilor și Sala Domnițelor, unde sunt expuse obiecte de mobilier din secolele XVIII-XIX și o sobă de teracotă. Mai jos vei găsi și câteva poze care să te ducă mai aproape de minunata lume a Corvinilor.
4. Curiozități legate de Castelul Corvinilor – știai că…?
Cu un trecut atât de încărcat și cu atâtea povești țesute în jurul lui, Castelul Corvinilor a ajuns în top 10 destinații de basm din Europa, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume. Chiar și așa, este posibil să nu știi următoarele lucruri despre el.
- Voievodul Ioan de Hunedoara (n. 1407 – d. 1456) şi Matia Corvin (fiul său – n. 1443 – d. 1490) rege al Ungariei au copilărit în castel – „Ioan de Hunedoara s-a născut probabil la curtea regală şi a copilărit la Hunedoara, în castelul pe care părintele său Voicu l-a primit ca danie după naşterea lui. Pe moşia Hunedoarei şi-a petrecut deci copilăria marele erou. A cunoscut de mic viaţa ţăranilor din acele părţi, şi-a cunoscut rudeniile, printre cnejii şi micii nobili din acele locuri, a văzut pe munţii care sţrăjuiau în zarea de miazăzi castelul părintesc focurile ce dădeau semn sinistru, în noapte, despre apropierea unor armate turceşti, a putut vedea chiar răniţii unor lupte ce s-au dat cu turcii, în părţile Haţegului, pe la 1421”, scria Camil Mureşan, în volumul Ioan de Hunedoara şi vremea sa, publicat de Editura Tineretului în 1957.
- În castel s-au realizat mai multe producții cinematografice de prestigiu, fiind ecranizate momente celebre din istoria românilor sau din cea universală (François Villon, Vlad Țepes, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpușneanu, David, Regii blestemați, Vlad, Jacqou le Croquat, Blood Rayne);
- De-a lungul existenței lui, potrivit istoricilor, Castelul Corvinilor a fost cuprins de trei mari incendii. Cel mai puternic a avut loc în 13 aprilie 1854 la ora 23, iar cauza posibilă ar fi fost un fulger;
- Castelul Corvinilor a fost loc de refugiu (în toamna anului 1784) pentru familiile nobililor din Țara Hațegului, de pe văile Streiului și Mureșului, care fugeau din calea răsculaților conduși de Horea, Cloșca și Crișan;
- Se spune că Vlad Țepes ar fi fost ținut prizonier în temnițele Castelului Corvinilor timp de 7 ani, însă istoricii neagă cu vehemență;
- Oamenii cred că este un loc bântuit, dar istoricii sunt de părere că sunt doar credințe din popor, bazate pe trecutul tumultos al castelului;
- La intrarea în castel există două camere de tortură pentru prizonieri, vechi din secolul XV;
Există vreun motiv pentru care să nu vrei să-l vizitezi? Cu siguranță, nu. Așa că fă-ți bagajele și hai să vezi Hunedoara și împrejurimile ei!