Reclamă
Reclamă

Sute de localități din România primesc finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea de stații de încărcare pentru mașini electrice, deși nu dispun de infrastructura necesară sau de vehicule electrice. Primarii justifică acceptarea fondurilor europene prin necesitatea de a utiliza orice resurse disponibile. „Dacă s-au dat bani europeni, de ce să nu îi luăm?!”, explică aceștia.

Extinderea rețelei de stații electrice în România se realizează fără o strategie coordonată, implicând patru ministere care acționează independent. În comuna Răsmirești din județul Teleorman, de exemplu, cu o populație de peste 800 de locuitori, nu există canalizare sau rețea de gaze, dar primăria a aprobat construirea unei stații de încărcare pentru mașini electrice. Viceprimărița localității a afirmat că investiția este vitală pentru comunitate, deși nu a putut furniza un număr exact al mașinilor electrice existente: „Câteva, nu știu… trei, patru, cinci, nu știu să vă spun un număr, chiar nu știu.”

Totuși, locuitorii susțin că nu au văzut niciodată astfel de vehicule în comună. Un sătean a afirmat: „Nu, nu, n-are electrice niciunul, îți spun eu că eu sunt de la… adică sunt de aici, dar am lucrat la București, sunt pensionar, eu cunosc toate treburile.” În Crevenicu, o comună săracă din același județ, situația este similară: nu există rețea de apă, canalizare sau gaz, dar primarul a aprobat construirea unei stații de încărcare a mașinilor electrice.

Reclamă

Dragoș Buhociu, director Direcția Generală PNRR, Ministerul Dezvoltării, explică că viziunea europeană este ca în 10-20 de ani stațiile de încărcare electrică să înlocuiască stațiile de carburanți: „Poate nu în orice UAT, dar în orice caz, ideea este de aduce mobilitatea electrică în cele mai îndepărtate colțuri ale țării.”

În ciuda acestui obiectiv pe termen lung, lipsa de coordonare dintre ministere complică implementarea. Mircea Fechet, ministrul Mediului, admite necesitatea unei coordonări orizontale între ministere: „Eu sunt de acord că ar trebui să existe o coordonare orizontală între ministere, coordonare care de multe ori se află fie la Cancelaria primului ministru, fie la o altă structură superioară acestor ministere.”

Programele sau proiectele de extindere a rețelei naționale de stații electrice sunt gestionate de ministerele Dezvoltării, Mediului, Energiei și Transporturilor, fiecare acționând independent. Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, argumentează că fiecare minister are propriile reglementări și drepturi de proprietate asupra terenurilor unde se construiesc stațiile. Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR, subliniază că fiecare instituție trebuie să respecte legislația actuală și specificul fiecărui proiect.

Ciprian Cherciu, jurnalist specializat în domeniul energiei, atrage atenția că absența unei strategii coordonate poate duce la investiții ineficiente: „Dacă mergem după principiul ăsta, ne trezim că rămânem în urmă, că am avut bani pentru stații, dar le-am pus fix unde nu trebuie.”

În concluzie, România trebuie să îndeplinească angajamentele PNRR de a avea 30.000 de stații pentru mașini electrice până în 2026. Totuși, lipsa unei strategii coerente poate duce la amplasarea ineficientă a acestor stații în zone unde nu sunt necesare, în detrimentul celor intens circulate.

Reclamă
Share.
© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro