Cu toții ne-am lovit într-un anumit punct al vieții noastre de superstiții. Deși mulți nu cred în existența lor, există și persoane care își pun toată credința în ele. Astfel, o pisica neagră care le-a trecut prin față sau o oglindă spartă le poate strica întreaga zi.
Superstițiile au existat încă din cele mai vechi timpuri. Totuși, nu și-au avut aceeași însemnătate de la început. În perioada în care creștinismul abia își câștiga primii adepți, oamenii superstițioși erau considerați a fi cei care practicau păgânismul.
Au urmat apoi secolele XI și XIII, perioade în care superstițiile au fost asociate cu clasele sociale needucate. Mai mult, s-a mers atât de departe încât uneori se credea că aceste credințe aparțineau chiar culturilor satanice.
În ziua de astăzi, superstițiile nu mai au aceeași putere asupra noastră. Cu toate că de cele mai multe ori le urmăm orbește, cei mai mulți dintre noi nu le acordă prea multă importanță.
Și totuși, de ce încă mai există oameni care cred cu tărie în superstiții?
Ei bine, explicația poate fi găsită cu ușurintă în natura noastră umană. Vrem să găsim explicații pentru toate evenimentele din jurul nostru, chiar dacă uneori nu ne sunt accesibile. Așadar, căutăm cu tărie alt tip de răspunsuri, fie ele și superstiții uneori.
Aceste idei au trecut apoi de la o generație la alta, căpătând multă însemnătate pe măsură ce timpul a trecut. Deoarece fac parte deja din cultura noastră, sunt luate de bune, fără să ne punem problema originii sau a veridicității lor. Credințele acestea sunt apoi invocate în toate situațiile asupra cărora nu avem control sau nu le putem oferi explicații plauzibile.
Decât să riște ca ceva rău să se întâmple, cei mai mulți preferă să se încreadă în aceste superstiții cu care au fost crescuți. Nu pierzi nimic dacă doar crezi, așadar câteva superstiții nu au făcut rău nimănui.