Reclamă
Reclamă

Astăzi are loc solstițiul de vară, eveniment care marchează începutul verii astronomice și cea mai lungă zi-lumină din an, cu 15 ore și 32 de minute de lumină și 8 ore și 28 de minute de noapte. La ora 23:51, Soarele ajunge la longitudinea astronomică de 90 de grade și la o distanță unghiulară de 23°27′ nord față de ecuatorul ceresc. Acest moment este cunoscut sub numele de Solstițiul de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro, preluat Agerpres.

Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice și include cea mai lungă zi a anului, în timp ce în emisfera sudică, solstițiul din jurul datei de 21 decembrie marchează începutul iernii. Denumirea de solstițiu provine de la faptul că Soarele aparent „stă” pe cer, schimbându-și gradientul mișcării în raport cu declinațiile sale. Crepusculul din această zi are durata maximă din an, iar la latitudini ridicate, crepusculul durează toată noaptea, oferind „nopțile albe”.

Solstițiul reprezintă cele două momente anuale în care Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul se mișcă anual în jurul Soarelui și diurn în jurul axei polare, iar axa polilor nu este constant perpendiculară pe planul orbitei terestre, fapt ce duce la inegalitatea zilelor și nopților și succesiunea anotimpurilor.

Reclamă

Tradițiile și superstițiile legate de solstițiul de vară au origini străvechi. Aceasta este cea mai lungă zi a anului, simbolizând un punct de schimbare și echilibru. Românii celebrează solstițiul prin focurile de Sânziene, aprinse pe locuri înalte. Oamenii se încing cu brâuri de pelin și se rotesc în jurul focului, aruncându-le apoi în foc pentru a arde necazurile viitoare. Din vechime, solstițiul a fost un prilej de bucurie, marcat de recoltă, și era serbat inițial pe 21 iunie. Mai târziu, Biserica a mutat celebrarea pe 24 iunie, ziua Sfântului Ioan Botezătorul.

Noaptea de Sânziene, denumită astfel în folclorul românesc, a ajuns să fie o serbare populară cu tradiții variabile în funcție de regiune. Această zi este importantă și pentru prognoza vremii; conform credinței populare, dacă plouă la Sfântul Ioan Botezătorul, va continua să plouă 40 de zile, afectând recoltele de grâu, alune de pădure și salată, potrivit etnologului Ion Ghinoiu în „Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (2000).

Reclamă
Share.
© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro