Reclamă

Cu atât de multe legende și povești țesute în jurul solstițiului de vară, adevărata sa însemnătate a rămas undeva în Univers, de acolo de unde și provine. Ce înseamnă el, de fapt?

Dincolo de fenomenul astronomic în sine, solstițiul de vară este legat de tradiții și superstiții păstrate încă din cele mai vechi timpuri. Ce este, de fapt, solstițiul de vară și ce cred oamenii din popor legat de acest moment din an, vei afla din rândurile care urmează.

1. Solstițiu de vară – 21 iunie, ziua cea mai lungă din an

Momentul solstițiului de vară în 2021 a fost într-o zi de luni, în data de 21 iunie, la ora 6:31, când ziua a avut 15 ore și 32 minute, iar noaptea doar 8 ore și 28 minute. În acea zi, longitudinea astronomică a Soarelui a fost de 90°, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, moment care a marcat „mijlocul verii”.

Să înțelegem mai bine fenomenul

Mișcarea Pământului este atât una anuală, de revoluție în jurul Soarelui, cât și una diurnă, de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează o poziție fixă în spațiu (în prima aproximație), fiind înclinată cu 66° 33′ pe planul orbitei Pământului, numit și planul eclipticii. Mai simplu spus, cele două emisfere terestre sunt luminate inegal de Soare în decurs de un an.

De aici inegalitatea zilelor și nopților și succesiunea anotimpurilor.

În momentul solstițiului, așa cum îi spune și numele „Soarele stă” (din latină sol, solis, solem – Soare și stitium – a opri, a face să stea), are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui, raportată la declinațiile acestuia. Este ziua cea mai lungă din an, datorită faptului că atunci, Soarele se află la culminație (în raport cu latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, adică are cea mai înaltă poziție pe cer.

Zilele următoare acestui moment vor fi mai scurte, iar nopțile mai lungi timp de 6 luni, până la solstițiul de iarnă, în data de 21, respectiv 22 decembrie. Fenomenul este unul invers în emisfera sudică a Pământului.

Solstițiul de vară între ani 2000 și 2030:

  • Solstițiul de vară 2000 – 21 iunie la 1:48;
  • Solstițiul de vară 2001 – 21 iunie la 7:38;
  • Solstițiul de vară 2002 – 21 iunie la 13:24;
  • Solstițiul de vară 2003 – 21 iunie la 19:10;
  • Solstițiul de vară 2004 – 21 iunie la 00:57;
  • Solstițiul de vară 2005 – 21 iunie la 06:46;
  • Solstițiul de vară 2006 – 21 iunie la 12:26;
  • Solstițiul de vară 2007 – 21 iunie la 18:06;
  • Solstițiul de vară 2008 – 20 iunie la 23:59;
  • Solstițiul de vară 2009 – 21 iunie la 05:45;
  • Solstițiul de vară 2010 – 21 iunie la 11:28;
  • Solstițiul de vară 2011 – 21 iunie la 17:16;
  • Solstițiul de vară 2012 – 20 iunie la 23:09;
  • Solstițiul de vară 2013 – 21 iunie la 05:04;
  • Solstițiul de vară 2014 – 21 iunie la 10:51;
  • Solstițiul de vară 2015 – 21 iunie la 16:38;
  • Solstițiul de vară 2016 – 20 iunie la 22:34;
  • Solstițiul de vară 2017 – 21 iunie la 04:24;
  • Solstițiul de vară 2018 – 21 iunie la 10:07;
  • Solstițiul de vară 2019 – 21 iunie la 15:54;
  • Solstițiul de vară 2020 – 20 iunie la 21:43;
  • Solstițiul de vară 2021 – 21 iunie la 03:31;
  • Solstițiul de vară 2022 – 21 iunie la 9:14;
  • Solstițiul de vară 2023 – 21 iunie, la 14:58
  • Solstițiul de vară 2024 – 20 iunie, la 20:51;
  • Solstițiul de vară 2025 – 21 iunie, la 2:42;
  • Solstițiul de vară 2026 – 21 iunie, la 8:24;
  • Solstițiul de vară 2027 – 21 iunie, la 14:11;
  • Solstițiul de vară 2028 – 20 iunie, la 20:02;
  • Solstițiul de vară 2029 – 21 iunie, la 1:48;
  • Solstițiul de vară 2030 – 21 iunie, la 7:31

Încă din preistorie, solstițiul de vară a fost considerat, în multe culturi, o perioadă semnificativă a anului, marcată de ritualuri și tradiții. În multe regiuni temperate, în special Europa, el semnifică mijlocul verii. Unele țări îl văd, însă, ca începutul verii.

2. Solstițiu de vară – Legende, tradiții și superstiții în întreaga lume

Semnificația solstițiului de vară variază de la o cultură la alta, însă, este sărbătorit de fiecare în parte cu ritualuri, festivaluri, teme de fertilitate sau religie.

Solstițiul de vară în emisfera sudică:

  • Crăciunul marchează de obicei solstițiul de vară din emisfera sudică;
  • Willkakuti, un An Nou andino-amazonic (Aymara);
  • Inti Raymi, Machu Picchu (Peru);
  • We Tripantu (Mapuche, în Chile)

Solstițiul de vară în emisfera nordică:

  • Fremont Solstice Parade (Fremont, Seattle, Washington, Statele Unite);
  • Santa Barbara Summer Solstice Parade (Santa Barbara, California, Statele Unite ale Americii);
  • Ziua internațională a surfingului;
  • Ziua internațională yoga;
  • Fête de la Musique, cunoscută și sub numele de „Ziua Mondială a Muzicii”;
  • Jaanipäev (Estonia);
  • Juhannus (Finlanda);
  • Jāņi (Letonia);
  • Rasos (Lituania);
  • Ziua Națională a Aborigenilor (Canada);
  • Tiregān (Iran);
  • Midsummer;
  • Noc Kupały (Polonia);
  • Dragon Boat Festival (Asia de Est),
  • Ziua reflecției private (Irlanda de Nord)

De unde a început totul?

Solstițiul de vară este o sărbătoare veche, prin care se celebra Pământul și fertilitatea în vremurile de demult. Muncitorii câmpului îl aveau ca reper pentru a-și programa muncile agricole și, de asemenea, era o perioadă foarte bună pentru a organiza nunți. În China antică, solstițiul de vară era asociat energiilor feminine – yin și era complementar solstițiului de iarnă, care reprezenta raiul și energia masculină – yang.

În vechea Galie, oamenii o sărbătoreau pe Eponea, protectoarea cailor și zeița fertilității, în timp ce triburile slave, celtice și germane aprindeau focuri uriașe. Soarele nu a fost nici el uitat, fiind sărbătorit de băștinașii din America de Nord cu post și dansuri.

Cum sărbătoresc românii solstițiul de vară?

Solstițiul de vară în România este legat de două sărbători: Sânzienele și ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul în calendarul ortodox și catolic. Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută printre oamenii din popor și ca „Drăgaica” și este celebrată pe 24 iunie. Drăgaica își are originea într-un cult străvechi solar și poartă, în unele locuri, și numele de „Cap de vară” – începutul verii.

Cine sunt Sânzienele?

Se spune că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care își fac veacul prin păduri sau câmpii, adesea dansând. Ele sunt văzute ca zâne ale câmpului, care oferă puteri plantelor și buruienilor, devenind în preajma sărbătorii flori de leac. Se spune că florile de sânziene sunt magice, fiind chiar florile zânelor. Cu ele se făceau și descântece „de întors inimi” în puterea zilei, atunci când energia solstițiului de vară este cea mai creativă.

Numele „Sânziene” are la bază trei elemente, strâns legate una de cealaltă: zânele, de obicei bune și extrem de harnice în acea noapte, florile galbene care cresc în preajma zilei de 24, atunci când sunt celebrate Sânzienele, și sărbătoarea de pe 24 iunie, Drăgaica. Deși Sânzienele sunt zâne bune din clasa ielelor, însă, tradiția spune că dacă se întâmplă ca sărbătoarea să nu le fie respectată, ele devin surate cu Rusaliile, zânele rele.

Superstiții, tradiții și obiceiuri de Sânziene

Oamenii cred că în noaptea de Sânziene, 23 spre 24 iunie, se deschid cerurile și cele două lumi, lumea de dincolo și cea de pe Pământ se întâlnesc. Tot acum se fac și pomeni pentru morți, cunoscute ca pomeni de „moșii de Sânziene”.

Dacă nu ai auzit de Sânziene, poate ai auzit de „Amuțitul cucului”. Este aceeași sărbătoare, dar din alte zone ale țării. Cucul este pasărea care cântă doar trei luni pe an, între echinocțiul de primăvară (21 martie) și solstițiul de vară (21, 22 iunie) sau de Sânziene, pe 24 iunie. Oamenii cred că, dacă pasărea încetează să cânte înainte de Sânziene, se anunță o vară secetoasă.

Tot ei consideră ziua de Sânziene ca fiind sfântă și nimeni nu are voie să lucreze în acea zi cât timp Soarele este pe cer. În anumite zone ale țării se aprind noaptea focuri pe dealuri, iar în unele dintre sate, oamenii își înconjoară casa, pământurile și grajdurile cu făclii aprinse.

Multe dintre superstițiile și obiceiurile asociate cu această sărbătoare sunt legate de dragoste. Spre dimineață, acolo unde există fete de măritat, apar flăcăi la porți cu cununițe de sânziene. Se spune și că în noaptea dinaintea Sânzienelor, fetele nemăritate obișnuiau să pună sub pernă flori de sânziene pentru a-și visa ursitul sau în păr pentru a atrage atenția asupra frumuseții lor.

Era un moment bun și dacă voiau să afle când se vor mărita. Fetele aruncau cununi de sânziene pe acoperișul casei. Dacă rămâneau acolo, era semn că fata se va mărita chiar în același an. Dacă se întâmpla să cadă, încercările până la reușită erau anii care urmau pană la căsătorie.

Se spune că dimineața zilei de 24 era dimineața în care nici roua nu stătea pe Sânziene, pentru că era adunată de babe în cârpe albe și folosită de tinerele fete pentru scăldat. Așa își păstrau drăgălășenia și frumusețea tot anul.

Sanzienele – prilej de belșug

Dansul Drăgaicei este și el un obicei întâlnit în popor, practicat de fete cu cununi din spice de grâu, sânziene și alte flori pe cap. Se spune că dansul era o invocație pentru belșug și ocrotirea gospodăriilor și ogoarelor. Explicația științifică a zilei lungi își are un corespondent în tradiția populară a dansului Drăgaicei, unde se crede că odată cu fetele, juca și Soarele, care uita să mai plece.

Tot pentru tinerii necăsătoriți se țineau bâlciuri și iarmaroace, cu rol de „loc de întâlnire”.

Florile de sânziene

Florile culese în ziua de Sânziene erau duse la biserică, în coronițe sau prinse în formă de cruce, pentru a fi sfințite și folosite ulterior la alungarea răului sau tratarea bolilor. În medicina populară, sânziana culeasă în zorii zilei este folosită pentru foarte multe boli, iar roua care cade pe flori în noaptea de Sânziene, se crede că vindecă bolile de ochi și de piele.

Deși cele mai multe dintre aceste obiceiuri și tradiții sunt cunoscute și păstrate în multe zone, există locuri în care oamenii le păstrează pe cele vechi și celebrează Soarele și energia solstițiului de vară, prielnică ritualurilor sub puterea magică a focului.

Ziua Universală a Iei

Odată cu sărbătoarea Sânzienelor și cea a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie este și Ziua Universală a Iei, încă din anul 2013, la inițiativa Asociației La blouse roumaine IA. În această zi, femeile în special, poartă o ie.

Atâtea legende, tradiții și obiceiuri strânse în jurul solstițiului de vară în toată lumea. Tu cum sărbătorești acest moment? În cea mai lungă zi din an, alege să fii cu oamenii pe care îi iubești!


Reclamă

Share.

Pasionat de SEO si content writing, Ionut scrie pentru substantial.ro inca din 2018.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro