Pe 7 ianuarie, românii sărbătoresc Soborul slăvitului proroc Ioan Botezătorul, cunoscut și sub numele de „Înaintemergătorul” sau „Botezătorul lui Iisus”. Această zi marchează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă, început pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae.
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Ioan este sărbătorit a doua zi după ce a fost botezat Mântuitorul Hristos. Această zi este, de asemenea, celebrată ca și Crăciunul pe rit vechi, conform calendarului iulian. De Sfântul Ioan, românii respectă diverse tradiții pentru a asigura norocul pe tot parcursul anului.
Sfântul Ioan este considerat unul dintre cei mai mari sfinți ai bisericii creștine, după Fecioara Maria. Ioan s-a născut în cetatea Orini, din familia preotului Zaharia, și este descris în Evanghelia după Luca ca fiind un proroc important. S-a născut după ce un înger i-a vestit lui Zaharia că Elisabeta, soția sa, va naște un copil, deși aceasta era considerată stearpă. Numele Ioan a fost dat pruncului în urma unei revelații divine.
În icoane, Ioan este adesea reprezentat ca un postulant auster, îmbrăcat în haine din păr de cămilă și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică. Predicile sale au început în deșertul Iudeii, unde îi îndemna pe oameni la pocăință, spunând: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!” A fost cel care l-a botezat pe Iisus în râul Iordan, moment în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lui Iisus ca un porumbel.
Sfântul Ioan a murit decapitat la cererea Irodiadei, în timpul unei sărbători a regelui Irod. În amintirea acestei întâmplări, ziua de 29 august este celebrată ca Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Pe lângă cele menționate, există și obiceiuri populare speciale asociate sărbătorii Sfântului Ioan, precum „Udatul Ionilor”, când bradul împodobit este dus la cei care poartă numele Ion. De asemenea, tradiția „Iordănitul femeilor” se practică în unele părți ale țării, unde femeile se adună pentru a petrece și a respecta obiceiuri străvechi.
Sarbatoarea Sfântului Ioan Botezătorul nu este doar religioasă, ci și culturală, fiind un moment în care se împărtășesc și practici tradiționale care îmbogățesc moștenirea culturală românească.