Cu actualul ritm lent al progresului, România riscă să piardă o parte semnificativă din cele 19 miliarde de euro neatrase prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având realizate doar 13% din investițiile și reformele asumate. În lipsa unei mobilizări rapide, țara s-ar putea confrunta cu dificultăți economice și o scădere a încrederii în rândul investitorilor.
Conform oficialilor, sunt deja voci care sugerează modificarea PNRR și renunțarea la anumite investiții care nu pot fi finalizate până în august 2026, cum ar fi centrala pe gaze de la Craiova. În legătură cu acest proiect, ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat: „Tehnic vorbind e greu spre imposibil. asta este realitatea. Dar ce variantă avem?! Să nu mai facem nimic și să ne trezim în 2026 că stăm tot cu un CET pe bază de lignit, poluant, ineficient și care pierde bani sau să demarăm proiectul de modernizare că avem acest grant important. Este o investiție de 300 MW, una semnificativă. Și dacă nu se termină la 100% până în 2026, spre finalul anului, tot e un proiect vital pe care România trebuie să-l facă. Termoficarea orașului e asigurată de o centrală veche pe lignit și care poluează.”
În plus, și proiectele de infrastructură feroviară întâmpină dificultăți. Modernizarea celor 162 de kilometri dintre Caransebeș și Arad, pentru care Comisia Europeană oferă finanțare, avansează lent. De asemenea, lucrările pe tronsonul Cluj – Episcopia Bihor au atins doar 31% din progresul necesar.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a precizat: „Aceste investiții sunt importante pentru dezvoltarea regională a acelor zone, deci cumva proiectele trebuie continuate, însă în loc de bani gratuiți care ne vin va trebui noi să împrumutăm niște bani ca să plătim acele proiecte. Deci pierdem de două ori.”
Până acum, România a atras 9,4 miliarde de euro, restul de aproximativ 19 miliarde încă fiind neaccesat. Pentru maximizarea absorției fondurilor, ministrul Investițiilor Europene, Marcel Boloș, a spus că se încearcă o remaniere a programului: „Vom propune mutarea anumitor proiecte cu ritm bun de implementare, ce se găsesc acum în împrumuturi, le mutam în grant și din grant pe cele cu un ritm de implementare mai lent le mutam pe împrumuturi.”
În acest context, reformele necesare pentru deblocarea fondurilor sunt încă subiect de controversă, în special cele legate de pensiile speciale și numirile politice. Sebastian Burduja menționează că încă se așteaptă decizia Consiliului Uniunii Europene pentru a iniția demersurile necesare în vederea aliniamentului la cerințele europene.
Obiectivele PNRR sunt esențiale pentru stimularea economiei, evitarea unei potențiale recesiuni și menținerea rating-ului de investiții al României. Cu doar câteva solicitări de plată trimise către Comisia Europeană, România se vede presată să accelereze implementarea reformelor. Alocarea prevăzută pentru fondurile europene în acest an se ridică la aproape 88 de miliarde de lei, dublu față de anul precedent.