Reclamă
Reclamă

Președintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul Consiliului European de la Bruxelles „importanța crucială” pe care Marea Neagră o are pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea întregii Uniuni Europene, mai ales în actualul context geopolitic, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Liderii europeni au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană și Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, concluziile „reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susținute ale României din ultimele luni”, se mai arată în comunicatul Președinției.

În ceea ce privește pachetul de numiri pentru următorul ciclu instituțional, președintele României a evidențiat necesitatea „unui proces rapid și predictibil, care să asigure funcționarea eficientă și credibilă a instituțiilor europene în procesul tranziției către următorul ciclu instituțional, dar și pe termen lung”.

Reclamă

Liderii UE au ajuns joi la un acord, după cum urmează: pentru postul de președinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcție, iar pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a fost desemnată Kaja Kallas, premierul Estoniei.

În cadrul discuției pe tema Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2024-2029, Klaus Iohannis a subliniat că documentul „trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcția unei Uniuni mai puternice, mai reziliente și mai influente la nivel internațional”. De asemenea, el a accentuat faptul că noua Agendă Strategică trebuie să evidențieze avansarea politicii de extindere, dar și unitatea Uniunii în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și importanța cooperării dintre UE și NATO.

În contextul discuției privind situația din Ucraina, președintele României a insistat asupra necesității continuării sprijinului pentru țara vecină atât timp cât va fi necesar, pe toate palierele, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate, îndeosebi în ceea ce privește apărarea antiaeriană. Klaus Iohannis a arătat că, din perspectiva țării noastre, adoptarea cadrelor de negociere și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova, reprezintă o confirmare a susținerii concrete pentru cele două state, o investiție importantă în viitorul acestora, dar și al Uniunii.

Liderii de la Bruxelles au reiterat continuarea sprijinului pe toate dimensiunile, în mod particular privind asistența militară, și modalitățile de coordonare cu partenerii G7 pe tema valorificării veniturilor viitoare ale activelor imobilizate ale Rusiei în garantarea și rambursarea unui împrumut pentru un nou pachet de asistență financiară pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de euro. Totodată, liderii au salutat adoptarea celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și organizarea Conferințelor Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cu Republica Moldova. Reuniunea Consiliului European a prilejuit și semnarea angajamentelor de securitate ale Uniunii Europene pentru Ucraina.

Cu referire la situația din Orientul Mijlociu, președintele României a reliefat importanța unei poziționări echilibrate și principiale a UE în raport cu situația din Orientul Mijlociu și a prevenirii escaladării și extinderii suplimentare în regiune. În acest sens, a susținut punerea în aplicare a Rezoluției Consiliului de Securitate ONU 2735, ca o soluție rapidă pentru situația umanitară gravă, și a accentuat necesitatea continuării coordonării cu Statele Unite ale Americii, dar și cu alți actori cu poziții similare, în vederea demarării unui proces politic ireversibil bazat pe soluția a două state.

În cadrul discuțiilor privind securitatea și apărarea, președintele a sprijinit ferm consolidarea profilului UE în aceste domenii, cu evidențierea necesității de asigurare a unei finanțări adecvate. În acest sens, s-a pronunțat pentru explorarea tuturor opțiunilor disponibile de finanțare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții, pentru consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare. Totodată, a accentuat importanța avansării acestor eforturi cu asigurarea interoperabilității și a complementarității cu NATO. Liderii UE au evidențiat importanța reducerii dependențelor strategice și a consolidării capabilităților Uniunii, discuțiile punând accent pe nevoile imediate și pe termen mediu și pe inițiativele europene în domeniul Apărării, alături de opțiunile de finanțare adecvată a industriei de apărare europene.

În cadrul discuției privind competitivitatea europeană, Klaus Iohannis a reiterat caracterul esențial al principiilor convergenței și coeziunii, precum și al conectivității ca factori de bază în consolidarea și aprofundarea pieței unice, cu reducerea disparităților și stimularea creșterii durabile. Liderii au agreat, astfel, continuarea demersurilor privind inițiativele de stimulare a competitivității Uniunii, reiterând importanța avansării Uniunii piețelor de capital. Totodată, Președinția belgiană a Consiliului UE a subliniat demersurile sale în direcția unui nou „Pact european pentru competitivitate”.

Consiliul European a avut o discuție pe tema intensificării recente a atacurilor hibride din partea Rusiei, îndreptate împotriva UE, a statelor membre și partenerilor. Astfel, liderii au reliefat angajamentul pentru un răspuns ferm și unit, au evidențiat cooperarea cu partenerii pentru prevenirea și combaterea activităților de acest tip și s-au pronunțat pentru stabilirea unui nou regim de sancțiuni, ca răspuns la acțiunile de destabilizare ale Rusiei în străinătate. De asemenea, liderii europeni au avut un schimb de opinii privind evoluțiile recente din Georgia, arătând că aceste evoluții sunt de natură să afecteze parcursul european al Georgiei, dar au transmis, în același timp, un mesaj de sprijin pentru societatea civilă și cetățeni, reafirmând și sprijinul pentru integritatea teritorială a acestei țări.

Consiliul European a avut, de asemenea, o discuție pe tema progreselor înregistrate în domeniul migrației. Liderii europeni au adoptat o foaie de parcurs privind reformele interne, ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii și a suveranității acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacității de acțiune în raport cu provocările complexe, precum și în contextul pregătirii pentru extindere.

Reclamă
Share.
© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro