Valer Dorneanu, președintele CCR, a făcut o mică „gafă” zilele trecute, spunând că instituția reprezentată de el nu îi spune președintelui Klaus Iohannis pe cine să desemneze în funcția de premier. Acesta a menționat în declarația sa și câteva articole din Constituție care să îi argumenteze cele spuse.

Această gafă nu a trecut neobservată de Toni Neacșu, acesta susținând că articolul despre care a vorbit președintele CCR nu există în Constituție. Mai mult, acesta face haz de necaz spunând că criza politică din prezent ne va determina să învățăm Constituția.

„Criza politica de la noi are si partea ei buna: o sa invatam cu totii pe de rost textele din Constitutie! Nici nu e greu, pentru ca nu are decat 156 de articole. Devenim curand cu totii constitutionalisti, asta daca ne lasa coronavirusul.

Totusi, presedintele CCR a facut si o mica gafa in interventia sa publica.
Articolul pe care s-a pronuntat curtea este art. 103 alin. 3 din Constitutie, iar nu art. 101 alin. 3, care nu exista.
Art 101 se refera la indemnizatia presedintelui. Cu privire la investirea Guvernului exista doar doua articole: art. 103 (Investitura) si art. 85 alin. 1 (Numirea Guvernului)”, scrie avocatul Toni Neacșu pe Facebook.

Dorneanu a făcut gafa printr-o intervenție telefonică la Antena 3, în care explică decizia CCR cu privire la conflictul juritic existent între președinte și Parlament.

„Din păcate, ori economia comunicatului nostru nu a fost bine înţeleasă, ori există şi la unii tendinţa de a răstălmăci decizia noastră. Vreau să precizez că sunt mulţumit de remarcile preşedintelui României, care a spus că aşteaptă decizia Curţii Constituţionale şi după aceea va face observaţii şi va lua hotărâri. Nu ştiu de unde s-a înţeles că noi, în decizia noastră, ne-am pronunţat că preşedintele nu putea să-l desemneze pe primul-ministru Orban sau că preşedintele nu are voie să aleagă şi să desemneze candidat pentru funcţia de prim-ministru orice altă persoană. Ceea ce am spus noi este următorul lucru: potrivit articolului 101, alin. 3 din Constituţie, preşedintele, în caz de criză, după căderea unui guvern, propune Parlamentului un candidat de prim-ministru, o persoană, dacă nu există un partid majoritar, care să fie degajată de dialogul dintre preşedinte şi partidele politice, dialog care să indice o persoană capabilă să coaguleze o majoritate parlamentară, care să formeze guvernul”, a spus Dorneanu.