Reclamă
Reclamă

Fosilele unor creaturi marine care au trăit cu peste 500 de milioane de ani în urmă au fost descoperite de oamenii de știință „într-o stare remarcabilă de conservare” în Munții Atlas din Maroc. Aceste creaturi au murit după ce au fost complet acoperite de cenușă în urmă cu aproximativ 515 milioane de ani, iar cenușa le-a păstrat inclusiv țesuturile moi într-o stare perfectă.

Greg Edgecombe, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a declarat: „Studiez trilobiții de aproape 40 de ani, dar niciodată nu am simțit că mă uitam la animale vii la fel de mult ca acum, când le priveam pe acestea”.

El a adăugat: „Am văzut multe țesuturi anatomice moi ale trilobiților, dar conservarea 3D de aici este cu adevărat uimitoare”, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Reclamă

Trilobiții sunt unele dintre cele mai studiate fosile ale unor viețuitoare marine, cu peste 20.000 de specii identificate în ultimii 200 de ani. Greg Edgecombe consideră că studiul trilobiților este important deoarece aceștia le oferă oamenilor de știință „unul dintre cele mai cuprinzătoare seturi de date” pentru analizarea istoriei evolutive.

Creaturile erau diverse geografic, făcându-le fosile index utile pentru geologi în calcularea vârstei rocilor. Deși fosilele de trilobiți sunt disponibile pe scară largă, țesutul moale bine conservat este rar, datorită descompunerii rapide de către bacterii și alte microorganisme.

Trilobiții din acest studiu, a căror lungime variază între 10 mm și 26 mm, au fost descoperiți în Munții Atlas și au fost numiți „trilobiți Pompeii” datorită morții lor similare cu locuitorii din Pompeii, îngropați de cenușa vulcanului Vezuviu.

Scanările au arătat că majoritatea părților corpului lor erau bine conservate, inclusiv sistemul digestiv. Chiar și micile „cochilii lampă” atașate la structura externă a trilobiților erau fixate prin tulpini cărnoase, așa cum se întâmpla în timpul vieții lor.

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că apendicele de la marginea gurii aveau baze curbate, asemănătoare unei linguri, un detaliu rar vizibil la alte fosile.

Harry Berks, de la Universitatea din Bristol, a declarat că aceste detalii „rafinate” oferă „o imagine mai clară asupra modului în care trilobiții se hrăneau”. El a adăugat: „S-a constatat că apendicele capului și ale corpului aveau o serie de spini denși orientați spre interior, la fel ca ai crabilor-potcoavă din zilele noastre”.

O structură de țesut moale din jurul gurii, numită labrum, a fost documentată pentru prima dată la trilobiți.

Profesorul Abderrazak El Albani, geolog la Universitatea din Poitiers, Franța, a declarat: „Ca om de știință care a lucrat cu fosile din diferite epoci și regiuni, descoperirea acestor fosile aflate într-o stare de conservare atât de remarcabilă într-un cadru vulcanic a fost o experiență profund entuziasmantă pentru mine”.

El a spus că depozitele de cenușă vulcanică ar putea fi, de asemenea, ținte potențiale pentru noi descoperiri ale unor specii străvechi. Studiul a fost publicat în revista Science.

Reclamă
Share.
© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro