Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, a adus acuzații grave împotriva lui Mircea Geoană, pe care îl suspectează că s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, liderul unei grupări israeliene acuzate de răspândirea dezinformării pe rețelele de socializare. Aceste acuzații vin în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a menționat existența unei „ferme de boți” în România, care ar opera pentru a susține candidatura lui Geoană.
Potrivit Digi24.ro, mai multe comentarii critice la adresa Elenei Lasconi au fost descoperite sub postări care nu au nicio legătură directă cu ea, ci cu Mircea Geoană. Printre acestea, se află expresii precum „Elena nu poate niciodată să își rezolve conflictele, mereu în ceartă” sau „Elena Lasconi se preface a fi ceva ce nu este”, toate postate de conturi nou create pe Facebook.
Conturi precum cel al lui Marcel Toma sau Liviu Vasile, care și-au început activitatea recent, sunt utilizate pentru a lansa critici la adresa Elenei Lasconi, fără să abordeze subiectul principal al postărilor, respectiv activitatea lui Geoană la NATO.
Elena Lasconi a insistat în declarațiile sale pentru Digi24.ro că nu ar acuza fără dovezi și că „instituțiile statului trebuie să intervină pentru a opri influența nefastă a dezinformării în alegeri”. Ea a subliniat necesitatea combaterii campaniilor de manipulare și a solicitat intervenția autorităților precum DNSC și ANCOM pentru a opri activitatea acestor ferme de troli.
Scandalul a atras atenția și unor publicații internaționale, precum The Guardian, care au raportat despre utilizarea unei „armate” de conturi false coordonate de Tal Hanan. Jurnaliștii au descoperit că acest grup de conturi false a fost implicat în campanii de manipulare online în peste 20 de țări.
Potrivit premierului Ciolacu, există informații că o astfel de fermă de conturi false ar funcționa în București. El a cerut verificări de la autoritățile competente pentru a clarifica situația.
Anterior, jurnaliștii au încercat să obțină o poziție și de la ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, referitor la legislația aplicabilă în cazul acestor activități, însă acesta nu a putut oferi o clarificare imediată.
Aceasta nu este prima dată când subiectul fermelor de conturi false devine obiect de dezbatere în spațiul public românesc, dar de data aceasta acuzațiile vin într-un context electoral tensionat.