Europa este nevoită să investească anual aproximativ 250 de miliarde de euro în apărare pentru a se securiza fără sprijinul Statelor Unite, relevă un studiu recent al Institutului Bruegel şi Institutului pentru Economie Mondială din Kiel. Această sumă reprezintă circa 1,5% din produsul intern brut al Uniunii Europene, sugerând că blocul comunitar ar putea mobiliza astfel aproximativ 300.000 de soldaţi pentru a se apăra de amenințările din partea Rusiei.
Studiul subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse şi a achiziţiilor comune în domeniul apărării, menționând că, în ciuda capacităților financiare solide, coordonarea între forțele armate naţionale din Europa rămâne o provocare semnificativă.
Noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a exercitat presiuni asupra statelor europene pentru a-şi îmbunătăţi capabilităţile militare. Friedrich Merz, candidat pentru postul de cancelar al Germaniei, a exprimat îngrijorări privind viitorul prezenței SUA în NATO. În acest context, consilierul american pentru securitate naţională, Mike Waltz, a dat un termen până în iunie ca ţările membre NATO să atingă ținta de 2% din PIB alocate apărării.
Propunerile din cadrul studiului includ creșterea bugetului de apărare european până la 4% din PIB, dublând astfel nivelul actual. Jumătate din aceste fonduri ar putea fi asigurate printr-o datorie comună europeană, iar restul prin surse naţionale.
Studiul atrage atenția că Rusia şi-a sporit semnificativ capacitățile militare de la începutul războiului din Ucraina, inclusiv mobilizând circa 700.000 de soldați și intensificând producția de tancuri și vehicule blindate. Pentru a răspunde corespunzător acestei amenințări, Europa ar avea nevoie de 50 de brigăzi adiționale, implicând 1.400 de tancuri noi și 2.000 de vehicule de infanterie, depășind stocurile combinate ale forțelor terestre din Germania, Franța, Italia și Marea Britanie.