Vicepreședintele american J.D. Vance a stârnit controverse majore la Conferința de Securitate de la Munchen, folosindu-se de discursul său pentru a îngemăna noțiuni populiste și a discredita guverne europene, totul în dauna integrității discursului politic internațional. Potrivit unei analize semnate de Nick Palton Walsh pentru CNN, Vance s-a concentrat mai degrabă pe criticarea alianților europeni ai Ucrainei decât pe acțiunile Moscovei, în special privind problema invaziei rusești din Ucraina.
În discursul său, Vance a acuzat statele europene de cenzură și represiune față de oponenții politici. El a afirmat că „inamicii din interior” sunt cei care încarcerează opozanții și își reprimă alegătorii, instigând astfel un spirit conspirativ despre Europa contemporană. Totodată, Vance a lăsat să se înțeleagă că recentele evoluții electorale din România ar fi fost afectate de o intervenție nejustificată în procesul democratic, fără a lua în considerare concluziile oficiale ale Curții Constituționale privind influențele externe în alegerile din România.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a respins vehement acuzațiile lui Vance, considerându-le „inacceptabile” și subliniind ideea că principiile democrației europene nu includ reprimarea sau cenzurarea minorităților.
Vance a mai exemplificat un caz din Marea Britanie pentru a-și susține afirmațiile, menționând libertatea de exprimare îngrădită – un bărbat reținut pentru rugăciune în tăcere aproape de o clinică de avorturi. Legile britanice interzic activitatea politică în proximitatea acestor instituții pentru a preveni hărțuirea.
Cu toate acestea, Europa, deja atentă la asemenea discursuri după primul mandat al lui Donald Trump, a interpretat mesajele lui Vance ca o încercare clară de a alimenta noi viziuni populiste. Aceasta într-un context în care problemele de imigrație și creșterea extremismului de dreapta reprezintă provocări reale și urgente pentru statele europene.
Siguranța cetățenilor europeni și libertatea de exprimare rămân prioritare în democrațiile consolidate ale statelor care au învățat din experiențele istorice dure și care nu-și pot permite revenirea la ideologii autoritariste, așa cum subliniază și argumentele prezentate de liderii europeni prezenți la conferință. Dicursul lui Vance a fost perceput ca o retorică îndreptată într-o direcție similară cu cea a amenințărilor reale cum sunt cele reprezentate de Kremlin, și nu ale democrațiilor occidentale.