Nu mai este un secret pentru nimeni faptul analfabetismul funcțional pune o pată rușinoasă pe obrazul României.

  Aspectele ce țin de imaginea noastră în lume continuă cu un alt soi de „coringență” pe care o avem, aceea ce a fi ultimii din Europa în ceea ce privește achiziționarea de cărți.  Datele oficiale arată că aproape 94% dintre români nu dau banii pe un volum de carte nici măcar o dată pe parcursul unui an. Drept dovadă, în România, numărul librăriilor pe cap de locuitor este de asemenea printre cele mai mici din Europa.

Motivele pentru care românii nu cumpără cărți

Numeroase cărți sunt prezentate mai mult în mediul online, astfel că, susțin unii specialiști, nici marketingul nu ajută în redresarea unui astfel de context.

Cei mai mulți dintre conaționali au afirmat în cadrul unui studiu Eurostat că nu au timpul necesar pentru lectură. Astfel, nu prioritizează niciodată achiziționarea cărților. Cei mai mulți vizitatori ai librăriilor ajung să fie în final elevii și studenții care au nevoie de manuale sau cărți pentru lecturi suplimentare.

Pe de altă parte, unii dintre români au menționat că dacă simt nevoia să descopere o operă literară optează pentru a o lectura online.

Sondajul Eurostat a reliefat că 6,5 % dintre cetățenii țării noastre dau totuși banii pe o carte într-un an. Raportat la numărul actual de locuitori ai României, reiese ca 1,3 milioane de conaționali achiziționează o carte pe an.

Studiul a arătat că în cea mai mare măsură, persoanele care aleg totuși să investească în cărți sunt femeile. O ușoară creștere în ceea ce privește cererea de carte este înregistrată în puținele librării pe care le avem în perioada toamnei. Momentul este corelat cu începerea școlilor și a facultăților.

Puține librării pe cap de locuitor

Suntem codași la capitolul lectură, iar cifrele care indică analfabetismul funcțional arată de-a dreptul îngrijorător. Producătorii din domeniu, editurile și librăriile deseori supraviețuiesc cu greu pe piață. Conform Eurostat, în România există doar 2 librării la suta de mii de locuitori. În cazul Germaniei de exemplu, statisticile arata că numărul librăriilor este de 5 ori mai mare decât în țara noastră.

În timp ce unii sociologi susțin că prețurile cărților sunt deseori mari pentru buzunarele românilor, alții spun că acestea ar trebui să beneficieze de aceeași promovare precum filmele de la cinematograf.

Preferam în primul rând să dăm banii pentru a ne satisface nevoile primare de mâncare, cheltuieli pentru casa, haine. Pe de-o parte nu ne mai rămân bani şi pe de altă parte nu avem nişte pattern-uri de consum de carte.”, afirma Laurenţiu Ciprian Tudor, sociolog într-un interviu.

Prioritizăm cumpărăturile de cosmetice și vestimentare

Nu cumpărăm cărți însă punem preț pe produsele cosmetice, piese vestimentare sau încălțăminte. Aceste categorii se află pe primele locui în ceea ce privește interesul pentru cumpărăturile online în țara noastră.  Surprinzător este că această piață nu a cunoscut vreun declin chiar și în contextul pandemiei sau al războiului. De asemenea nici inflația care a explodat sau criza din energie nu au stat în calea cumpărăturilor pe care românii le-ai făcut online.

Un sondaj realizat recent cu ajutorul DPD curier arată că în România se fac cumpărături online de produse cosmetice în proporție de 64%. Totul în timp ce media din Europa pentru aceeași categorie arată un procent de doar 48%. De asemenea la capitolul articole vestimentare si încălțăminte, interesul este de 63-58% la shopping-ul online. Restul statelor din Europa au un interes cu cel puțin 10% mai scăzut față de noi în acest sens.

Pe poziția imediat următoare în topul intereselor românilor ( locul 4 ) în materie de achiziții online apar medicamentele. Totul în timp ce în cazul europenilor, categoria ocupă locul 6.