Comisia Europeană: România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar / Riscul este suspendarea fondurilor

România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia Europeană a cerut Consiliului Ecofin să adopte o decizie oficială privind lipsa măsurilor eficiente de reducere a deficitului bugetar.

Documentul oficial, publicat miercuri, atrage atenția că țara noastră se confruntă cu dezechilibre grave, inclusiv un deficit fiscal și de cont curent în creștere, dar și cu o competitivitate economică în scădere. Consiliul Ecofin, format din miniștrii de finanțe ai statelor membre UE, urmează să ia o decizie în acest sens pe 28 iunie.

România riscă suspendarea fondurilor europene

Conform documentului,

„în schimb, creșterea cheltuielilor nete ale României este semnificativ peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, ceea ce prezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficiente”.

Deși România și-a trimis planul de ajustare fiscală la 25 octombrie 2024, acoperind perioada până în 2031, și a primit aprobarea Consiliului în ianuarie 2025, până în prezent nu a transmis un raport anual de progres. Evaluarea Comisiei se bazează pe datele furnizate de Eurostat, previziunile din primăvara lui 2025 și alte informații disponibile.

În 2024, deficitul public al României a ajuns la 9,3% din PIB, iar Comisia prevede o scădere la 8,6% în 2025. Datoria publică a urcat la 54,8% din PIB la final de an și este estimată să ajungă la 59,4% în 2025.

„Deși datoria publică a României rămâne relativ moderată în comparație cu media UE, aceasta a înregistrat în ultimii ani o creștere foarte abruptă, din cauza deficitelor mari persistente, determinate de cheltuieli discreționare, inclusiv creșteri salariale și de pensii mari în 2023 și 2024, investiții publice ridicate finanțate pe plan intern și costuri de finanțare mai mari. Se preconizează că ponderea datoriei va crește în continuare în 2025”.

Comisia a formulat o serie de recomandări pentru perioada 2025–2026. Printre acestea se numără:

• înăsprirea politicii fiscale,
• accelerarea planului de redresare și reziliență,
• investiții prioritare în infrastructură și energie regenerabilă,
• îmbunătățirea pieței muncii și a protecției sociale.

Comisia spune că România ar trebui

„să pregătească și să prioritizeze mai bine proiectele mari de infrastructură și să accelereze implementarea acestora, să asigure că proiectele de investiții publice mature sunt realizate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a încuraja dezvoltarea economică durabilă”.

Alte propuneri includ eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, investiții în eficiență energetică și sprijin pentru inovație, precum și măsuri de reducere a sprijinului energetic pentru a reduce deficitul bugetar.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent că România a primit un semnal clar din partea Comisiei privind necesitatea unor măsuri.

„Sper ca pe data de 4 iunie, chiar dacă este un deadline pentru toate statele membre, să avem o abordare corectă din partea Comisiei Europene și să avem acest răgaz de timp de câteva zile, săptămâni, să putem prezenta propuneri de măsuri la care se lucrează în momentul de față”.

România riscă să piardă până la 13,5 miliarde de euro din PNRR

În cazul neîndeplinirii angajamentelor asumate, România ar putea pierde accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Profit.ro, suma aflată în pericol se ridică la 13,5 miliarde de euro. Guvernul poartă negocieri complicate cu Comisia Europeană, fără rezultate clare deocamdată.

Comisia a evaluat și alte state aflate în procedura de deficit excesiv. În cazul Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, nu s-au constatat necesități de măsuri suplimentare.

„În ceea ce privește statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, Comisia consideră că, în cazul Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, nu este nevoie să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE pentru aceste țări în această etapă”.

În Belgia, Comisia a propus o nouă traiectorie corectivă, care așteaptă aprobarea Consiliului.

„Deși creșterea preconizată a cheltuielilor nete ale Belgiei în 2025 depășește plafonul acestei recomandări, aceasta rămâne în limitele flexibilității oferite de clauza derogatorie națională”.

Evaluarea a inclus și 18 state cu planuri pe termen mediu. Dintre acestea, 12 state (inclusiv Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Suedia) respectă creșterea maximă netă recomandată.

„Portugalia și Spania respectă în general aceste cerințe, cu abateri limitate de la traiectoriile recomandate. Cu toate acestea, pentru Cipru, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos, Comisia observă un risc de abatere de la ratele maxime de creștere recomandate stabilite de Consiliu”.

România rămâne singurul stat pentru care s-a cerut oficial o decizie de sancționare. Dacă Consiliul Ecofin va accepta recomandarea pe 28 iunie, România riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru investiții și dezvoltare publică.