Cetățenii din Polonia, România și Slovenia aflați în Bosnia-Herțegovina nu vor putea vota la alegerile europarlamentare din 9 iunie, în urma unui refuz manifestat de reprezentanții sârbi din guvernul central bosniac. Motivul refuzului îl constituie sprijinul exprimat de aceste trei țări în Adunarea Generală a ONU pentru o rezoluție care condamnă genocidul de la Srebrenica, relatează agenția EFE, citată de mass-media locale bosniace, potrivit Agerpres.
Ministrul sloven de Externe, Tanja Fajon, a protestat oficial împotriva acestei decizii, calificând-o drept „inacceptabilă și contrară practicii tradiționale”, informează agenția slovenă STA. Conform aceleiași surse, guvernul bosniac a respins cererea ca cetățenii sloveni să poată vota la ambasada Sloveniei din Sarajevo, deoarece opoziția exprimată de miniștrii sârbo-bosniaci a împiedicat realizarea consensului necesar pentru astfel de decizii.
Mass-media bosniace arată că reprezentanții sârbi s-au opus și cererilor formulate de Polonia și România pentru organizarea votului cetățenilor lor aflați în Bosnia-Herțegovina. Titulara Externelor din Slovenia a subliniat că acest veto are legătură cu sprijinul exprimat de cele trei state membre ale UE pe 23 mai în Adunarea Generală a ONU, pentru o rezoluție care condamnă genocidul comis în iulie 1995 de trupele sârbilor bosniaci asupra civililor musulmani din Srebrenica.
Veto-ul afectează aproximativ 2.000 de cetățeni sloveni aflați în Bosnia-Herțegovina, dar îi afectează și pe cetățenii polonezi și români. Bosnia-Herțegovina este împărțită de la încheierea războiului civil din 1995 în două entități autonome: Republica Srpska și Federația croato-musulmană. Totodată, statul bosniac dispune de instituții centrale de putere.
Evenimentele recente evidențiază tensiunile persistente din interiorul structurii politice a Bosniei-Herțegovina și arată modul în care politica internațională influențează viața cotidiană a cetățenilor europeni care se află pe teritoriul său.