Într-un caz incredibil din 1997, o femeie a fost găsită ucisă în mod brutal în Londra, iar sub unghiile ei au fost găsite urme de material biologic. După analiza ADN, s-a descoperit că materialul aparținea unei femei care fusese ucisă cu trei săptămâni înainte de presupusa ei „victimă”. Cele două crime nu păreau să aibă vreo legătură, așa că s-a bănuit că probele au fost contaminate în laboratorul de criminalistică.
Dr. Mike Silverman, expert în știința criminalistică, a preluat cazul și a cercetat dacă a avut loc o greșeală în laborator. Prin investigațiile sale, a reușit să elimine posibilitatea ca probele să fi fost amestecate accidental.
Autopsia și descoperirea conexiunii dintre victime
Dr. Silverman a aflat că ambele victime fuseseră supuse unei autopsii în aceeași morgă, deși la intervale de timp diferite. În urma examinării dosarelor morgii, a descoperit că trupul primei victime a fost păstrat în congelator timp de câteva săptămâni înainte de a fi scoasă pentru prelevarea unor mostre suplimentare. În ziua următoare, aceeași pereche de foarfece a fost folosită pentru a tăia unghiile celei de-a doua victime.
Deși foarfecele fuseseră curățate între utilizări, Dr. Silverman s-a întrebat dacă nu cumva materialul genetic supraviețuise procesului de curățare, transferându-se pe unghiile celei de-a doua victime și generând un profil ADN în analiza ulterioară.
Impactul tehnologiei ADN asupra investigațiilor criminale
Investigația acestui caz a scos la iveală problema contaminării ADN în cadrul autopsiilor și a dus la implementarea unor proceduri mai stricte privind prelevarea probelor de unghii. În prezent, se folosesc foarfece de unică folosință pentru a preleva mostrele, iar acestea sunt plasate în punga cu probe pentru a confirma că au fost utilizate doar o singură dată.
Sensibilitatea crescută a analizei ADN a dus la apariția unor probleme noi în investigațiile criminale, cum ar fi descoperirea de urme ADN străine la locul crimei. Un exemplu notabil este cazul din Germania, unde ADN-ul unei femei necunoscute a fost găsit la locul a 40 de scene de crimă, doar pentru a se descoperi ulterior că swab-urile folosite pentru colectarea probelor fuseseră contaminate în fabrica în care erau produse.
Provocările aduse de analiza ADN în justiție
Deși analiza ADN a revoluționat modul în care se desfășoară investigațiile criminale și a condus la condamnarea unor infractori pe baza unor probe minuscule, tehnologia a devenit într-un fel victimă a propriului său succes. Acum, când putem crea un profil ADN din doar câteva celule umane, urmele de ADN pot fi găsite aproape peste tot.
Cu toate acestea, întrucât fiecare persoană lasă în urmă ADN oriunde merge, semnificația descoperirii și analizării acestor urme va deveni tot mai interpretabilă, cu excepția cazului în care există suficient material ADN pentru a elimina posibilitatea contactului secundar sau a contaminării încrucișate, sau dovezi suplimentare care susțin implicarea directă în infracțiune.
Învățăturile din cazul „călătoriei în timp”
Cazul bizar al asasinatului „călător în timp” ne oferă o perspectivă asupra modului în care tehnologia ADN a evoluat de-a lungul anilor și a influențat investigațiile criminale. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, este esențial ca profesioniștii din domeniul științei criminalistice și autoritățile să fie conștiente de provocările pe care le prezintă analiza ADN și să adapteze procedurile și protocoalele pentru a aborda aceste probleme.
În final, cazul ne arată cât de important este să se continue cercetarea și dezvoltarea în domeniul științei criminalistice, pentru a ne asigura că metodele și tehnologiile folosite în investigațiile criminale rămân relevante și eficiente în rezolvarea unor cazuri aparent imposibile, precum acesta.