Cele două seisme care au avut loc în ultimele ore în Turcia ridică multe semne de întrebare legate de țara noastră
Turcia a fost lovită în mai puțin de 24 de ore de două cutremure extrem de puternice. Primul, de 7,8 a fost înregistrat în zorii zilei de 6 februarie. Al doilea a avut loc la câteva ore diferență în jurul prânzului. Aproape 2000 de cetățeni turci, dar și de alte naționalități și-au pierdut viața în urma acestor evenimente nedorite. Drama prin care Turcia trece în prezent îi duce în mod cert pe toți românii cu gândul la țara noastră. Mai concret, la cât de pregătită ar fi România dacă în următoarea clipă ar trece prin același dezastru.
România ar fi mai grav afectată decât Turcia
Nu ai nevoie de prea multe date oficiale pentru a realiza cât de expuși unui dezastru am fi într-un astfel de context. O simplă plimbare prin Capitala țării noastre scoate la iveală un număr uriaș de clădiri cu un risc seismic ridicat. Bulina roșie este folosită ca însemn în aceste cazuri. Deși problema durează de ani buni, măsurile se iau anevoios la acest capitol.
Clădirile cu risc seismic mare din București sunt de ordinul sutelor. De altfel, dacă vorbim la nivel național, în România, situația este de-a dreptul scăpată de sub control. Nici nu ai nevoie de calculele unui specialist în seismologie pentru a trage rapid concluziile. În cazul unui cutremur de asemenea magnitudine cu ale celor din Turcia, România ar avea de suportat consecințe grave.
Totuși, cel mai grav context din cazul României rămâne Bucureștiul. În urmă cu ceva timp, Raed Arafat declara că au fost achiziționate prin fonduri europene utilaje și tehnică grea de lucru pentru a remedia clădirile din Capitală. Totuși, pașii au fost extrem de mici în tot acest răstimp.
„Din păcate nu am avansat mult pentru că prevenire înseamnă consolidarea clădirilor. Recent, la Guvern, am avut o întâlnire cu toți factorii implicați și acolo s-a discutat mai mult despre legislația actuală care permite consolidarea și care să ne ajute, eventual, prin modificarea ei, să facem acest lucru mai consistent și mai rapid.„, explica Raed Arafat.
Dacă ne raportăm la clădirile vechi, atât din Capitală, cât și din alte zone ale țării, acestea ar trebui să respecte normele actuale de construcție și implicit siguranță. În ultimii ani, regulile în acest sens, inclusiv cele legate de prevenție s-au înăsprit. Astfel, cel puțin la nivel teoretic acestea ar trebui să prezinte un grad de siguranță sporit.
Putem fi arătați cu degetul de alte state
Nu se vorbește des despre aceste detalii, însă Capitala noastră este pe locul 1 în Europa în ceea ce privește riscul seismic. Realitatea este că numeroase blocuri din București au beneficiat de expertiză în urmă cu mai bine de două decenii. Astfel, evident, riscurile la care locatarii sunt expuși unui risc major.
Problema clădirilor cu risc seismic din Capitală nu este atât de facilă de abordat. Recent, controversatul edil Clotilde Armand, primar al sectorului 1 a vorbit deschis despre acest subiect. Clotilde se plânge că deși există buget pentru ca imobilele vechi să fie reabilitate, cadrul legal lipsește.
„În acest moment există o legislație care mai degrabă nu-ți permite să consolidezi clădirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la Sectorul 1 dacă n-avem atribuții administrative! Codul administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din București. O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acționeze”,susține edilul.
În mod cert un singur cutremur precum cele înregistrate astăzi în Turcia ar pune în pericol viața a numeroși români. De altfel pagubele materiale ar fi uriașe.
România are un istoric sumbru legat de acest capitol. Cutremurul don 1977 a fost catalogat drept un adevărat dezastru. România a pierdut atunci 1500 de suflete în urma seismului care a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter.