Primii care au făcut-o cunoscută în lume, însă, au fost specialiștii de la National Geographic Traveller, în 2010. Cascada este alimentată de un izvor subteran care iese la lumină într-un ansamblu spectaculos de stânci și vegetație, care pare rupt dintr-o poveste.
De altfel, localnicii au țesut în jurul acesteia și o legendă, transmisă prin viu grai din moși-strămoși. Aproximativ 100 000 de turiști vizitează în fiecare an Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița și Cascada Bigăr din Munții Aninei, iar mulți dintre aceștia sunt străini.
1. Cascada Bigăr – una dintre minunile naturale ale României
Monument al naturii, Cascada Bigăr este alimentată de un izvor subteran care poartă numele de Izbucul Bigăr. Acesta traversează și o peșteră cu același nume, în drumul său către cascadă.
Izvorul se varsă în râul Miniș în punctul acestei cascade, care, datorită faptului că apa are o concentrație mare de calcar, a format un tuf calcaros (travertin). O parte din acesta s-a prăbușit în 2021 sub propria greutate, în urma acumulării în timp a depozitelor de calcar și a creșterii mușchiului verde.
2. Cascada Bigăr – localizare și trasee
Cascada Bigăr este localizată în Județul Caraș-Severin, Comuna Bozovici și face parte din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, rezervație naturală mixtă înființată în 1982 și declarată arie protejată prin lege în anul 2000 (aceasta are o suprafață de 176,60 ha). Cascada se află pe linia Paralelei 45 Nord, care mai trece în România și prin Baia de Aramă, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Jiu, Ploiești, Dealu Mare și Delta Dunării.
3. Cascada Bigăr – informații și trasee turistice
Ca să ajungi la Anina cu trenul, ai opțiunea de a pleca pe acest traseu de la Oravița, indiferent din ce zonă a țării te-ar aduce alte trenuri. Drumul Oravița – Anina pe calea ferată durează două ore și este spectaculos, acesta trecând prin 14 tuneluri și 10 viaducte.
Aceasta este, de altfel, și cea mai veche cale ferată într-o zonă de munte din Sud-Estul Europei. Gara din Oravița este cea mai veche din România (a fost construită în1854). La început, linia ferată era parte din „Drumul cărbunelui” (Kohlbahn), care pornea din Anina, oraș minier cu o tradiție îndelungată, și trecea prin Oraviţa pentru a duce în cele din urmă cărbunele la Baziaş.
De acolo, urma să fie transportat către alte destinații din România și din afara țării noastre. Multe fabrici din țările situate în Centrul și Vestul Europei au fost alimentate cu cărbunele românesc extras de minerii din Anina, români, dar și sași și șvabi, în plină epocă industrială.
Dacă vrei să călătorești cu mașina, vei putea intra în această zonă de pe DN 6, DN 57, DN 57 B, DN 58 sau DN 58 B, în funcție de direcția din care vii.
Drumuri de munte
De pe drumul Reșița – Oravița se desprind traseele 3 și 4, Din drumul Reșița – Anina se desprind traseele 5, 6, 20 și 21. Din DN 57 B poți ajunge pe traseul 11, 12 și 10.
Din Anina poți să pornești către traseele 23 (Cheile Gârliștei); traseul 24 (Cheile Buhuiului, Lacul Mărghitaș, Cheile Carașului si Peștera Comarnic); traseul 27 (lacul și peștera Buhui); traseul 8 (valea Beului, Cascadele Beușniței, o parte din Cheile Nerei); traseul 30 (peșterile Plopa și Ponor).
Mulți turiști, alpiniști, dar și speologi amatori și profesioniști sunt interesați de vizitarea și studierea numeroaselor peșteri din zonă. Dintre acestea, 16 sunt turistice, dar există și altele încă neexplorate suficient sau chiar deloc.
Iată care sunt traseele marcate:
Trasee marcate:
- Reșița – Secu – Vâliug – Complexul turistic Crivaia;
- Secu – culmea Certej – Complexul turistic Crivaia;
- Reșița – Lupac – Cioaca Lupacului – Dognecea;
- Reșița – Crucea Lupacului – Lacul Vârtoape;
- Carașova – Cheile Carașului – Prolaz – Podișul Iabalcei – Peștera Comarnic – Complexul turistic Crivaia;
- Crucea Iabalcei – Prolaz;
- Peștera Comarnic – Poiana Betii – vila Klauss;
- Steierdorf – Lacul Ochiul Beu – Podul Beu – Sasca Română;
- Valea Minișului – Dealul Trei Movile – Lacul Buhui;
- Poneasca – Poiana Moșneagul Mare – Lacul Buhui (4 h);
- Șopotu Nou – Cheile Nerei – Sasca Română;
- Avenul Cutezătorilor;
- Sasca Montană – Cheile Șușarei – Lacul Dracului (Cheile Nerei);
- Reșița – Cantonul silvic Minda – Peștera Comarnic;
- Cuptoare – Peștera Turcului – peșterile din Valea Baciului;
- Iabalcea – Prolaz;
- Iabalcea – Peștera Comarnic;
- Prolaz – Cheile Carașului – Peștera Comarnic;
- Anina – Cheile Gârliștei – satul Gârliște (3 – 4 h);
- Anina – Lacul Mărghitaș – Între Râuri (Mediureca) – Peștera Comarnic (4 – 5 h: 2 ore Anina – Lacul Mărghitaș; 2 – 3 h Lacul Mărghitaș – Peștera Comarnic);
- Anina – Șaua Cuptoare – cantonul silvic Jervani – Peștera Comarnic;
- Cantonul silvic Jervani – Cheile Carașului – Peștera Comarnic;
- Circuitul Anina – Lacul Buhui – Peștera Buhui – Anina (10 km, 2h 30 min – 3 h);
- Lacul Mărghitaș – vârful Coniarat;
- Lacul Mărghitaș – vârful Straja;
- Circuitul Steierdorf – Peștera Plopa – Peștera Ponor – Steierdorf (3 – 4 h);
- Lapușnicu Mare – poiana Scocu – Gura Golumbului;
- Lapușnicu Mare – Poiana Roschii – vârful Leordiș – Poiana Florii – Podul Călugăra;
- Izvorul Tisiei – Poiana Roschii – Poiana Scocu – Gura Golumbului;
- Poiana Scocu – Valea Păuleasca;
- Poiana Scocu – Vârful Leordiș;
- Sasca Română – Podul Bei – Lacul Ochiul Bei – Anina (7 – 8 h);
- Cheile Nerei (Cotul Blidăresii) – Vârful Habitul – Izvorul Tisiei (Tisului);
- Cheile Nerei (din Poiana Meliugului) – Izvorul Tisiei;
- Anina – Brădet – Gara Gârlişte – Caraşova – Mărghitaş – Anina – traseu de mountain biking;
- Anina – Lacul Buhui – Oraşul Nou – Lacul Mărghitaş – Anina – traseu de mountain biking;
- Anina – Semeringul Bănăţean – calea ferată Anina – Oraviţa.
De la București până la Cascada Bigăr sunt 452 km. Pe DN 57 B, la jumătatea distanței dintre Anina și Bozovici se află acest monument natural format în Munții Aninei.
Dacă pleci de la (sau treci prin) Băile Herculane, ai de parcurs până la destinație următoarele localități: Mehadia, Iablanița, Pârvova, Bozovici, iar de acolo către Anina.
Coordonatele GPS sunt următoarele: 45 00 12.18 N 21 57 34.92 E
Cascada Bigăr este mult mai spectaculoasă în perioadele cu umiditate ridicată, în lunile noiembrie-decembrie și de la final de februarie până către luna iunie. Debitul de apă este mai mare în aceste intervale, iar căderile de apă mai ample.
Iarna, când temperaturile încep să scadă sub -10, -15 grade Celsius, șuvoaiele subțiri de apă încep să înghețe, dându-i forma unui palat de cleștar. Această impresie contribuie și mai mult la perpetuarea legendelor zonei.
Legenda Cascadei Bigăr își are rădăcinile în mitologia românească și a fost transmisă prin viu grai de-a lungul secolelor. Astăzi, ea se regăsește și pe panourile de prezentare, care conțin un text scris de Floarea Ana-Țunea, profesor de limba și literatura română, pe baza poveștilor din bătrâni.
4. Legenda cascadei Bigăr
Povestea spune că totul a pornit de la o familie de oameni buni și harnici de pe Valea Almăjului, care aveau o viață bună, dar și o mare supărare: faptul că nu aveau copii. Tema este recurentă în miturile și legendele românești din mai multe zone ale țării: cuplul care nu poate avea urmași, iar ca să-i poată avea, trebuie să cadă la învoială cu stihiile, duhurile sau ființele magice.
Tot astfel, și în cazul legendei Cascadei Bigăr, femeia stearpă visează într-o noapte o vrăjitoare, care îi spune că dacă va merge să bea apă de sub stâncă (din Izvorul Bigăr), va putea să aibă o fetiță.
Dar, ca în toate istoriile de acest fel, există și un preț care trebuie plătit: copilei nu îi va fi îngăduit să iubească niciun fecior, altminteri va muri. Acest loc din care ar fi urmat să bea apă femeia fără prunci era, totodată, și pragul dintre două lumi: Tărâmul Oamenilor și Tărâmul Regăsirii Dorului.
După acest vis, femeia a făcut întocmai cum o învățase vrăjitoarea apărută în vis, a rămas grea, iar la sorocul cuvenit a născut o fetiță frumoasă și fermecătoare la propriu: se spune că privirile acesteia îi vrăjeau pe toți cei care o întâlneau în cale.
Toți tinerii din acest ținut și-o doreau drept iubită și soție, însă părinții ei făceau tot posibilul să îi țină departe pe aceștia. Nu suficient de departe, se pare, pentru că fetei i-a căzut drag unul dintre ei: flăcăul cu numele de Bigăr.
Pentru că dragostea celor doi o punea pe fată într-o primejdie tot mai mare, tatăl ei a hotărât să o închidă într-o grotă, deasupra izvorului din care mama ei băuse apă, înainte de a rămâne grea.
Fata a plâns și a strigat neîncetat, până când vrăjitoarea din visul mamei sale a auzit-o și i-a spus că tot ajutorul pe care i-l poate da este să îi prefacă părul cel lung într-o cascadă, pe care se vor prelinge lacrimile de suferință. Iar pentru a putea fi alături de cel iubit, care va fi chemat de vuietul cascadei, flăcăul Bigăr va trebui să moară înecat în lacrimile fetei și ea să moară deodată cu el, spre a renaște și a se regăsi pe tărâmul celălalt: Tărâmul Regăsirii Dorului.
Astfel, tinerii au plătit prețul iubirii prin sacrificarea propriilor vieți pe tărâmul omenesc, pentru a trăi împreună, fericiți, pe lumea cealaltă. Cascada a rămas, astfel, o mărturie a sacrificiului suprem făcut din dragoste.
Nu puține sunt basmele și poveștile românești care arată că iubirea trebuie să treacă anumite probe, deloc ușoare sau la îndemâna oricui, pentru a deveni eternă. Spre exemplu, binecunoscutele personaje Prâslea cel Voinic, Harap Alb sau Făt-Frumos au trecut la rândul lor prin probe dificile, ba chiar unele dintre acestea le-au adus sfârșitul.
Însă dacă eroul cel bun era stropit mai întâi cu apă moartă, pentru a se lipi bucățile tăiate la loc, iar apoi cu apă vie, revenea la viață. În multe basme populare și legende, credințele păgâne, arhaice, se întrepătrund cu cele creștine.
5. Cascada Bigăr și alte atracții turistice din zonă
Munții Aninei, unde se află Cascada Bigăr, mai oferă și alte atracții pentru turiști. Astfel, cei care doresc își pot organiza din timp o excursie mai lungă și mai elaborată, pentru a se bucura de cât mai multe frumuseți ale naturii și nu numai.
Dacă ți-ai propus să faci un circuit turistic în Munții Aninei, iată ce alte atracții mai poți găsi prin împrejurimile Cascadei Bigăr:
Cascada Cârșa
Peștera cu Oase, locul în care trei speologi români amatori au descoperit (în anul 2002) scheletul unui om care a trăit aici cu 40.000 de ani în urmă. Știrea a făcut înconjurul lumii. În zonă încă există multe peșteri care nu au fost explorate deloc până în prezent. Se mai crede că în zona Aninei ar fi fost îngropate și vechi comori dacice. De altfel, dacă vei călători prin păduri, este foarte posibil să întâlnești gropi săpate recent de către căutătorii de aur.
Peștera Comarnic
Lacul Buhui
Lacul Miniș (Lacul Gura-Golumbului)
Lacul Mărghitaș
Lacul Ochiul Bei (sau Ochiul Beu)
Lacul Dracului
Cheile Nerei – valea situată între stânci se întinde pe aproximativ 20 de kilometri.
Cheile Rudăriei: pe cursul pârâului cu același nume se află 32 de vechi mori cu apă, unele construite chiar și cu 200 de ani în urmă. O parte dintre acestea încă funcționează, fiind folosite pentru măcinarea grânelor.
Clisura Dunării, poziționată în sudul Munților Banatului.
Pădurile virgine de fag, situate în apropierea a Cascadei Bigăr, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 2017.
Munții Banatului oferă o mare varietate de locuri numai bune de vizitat, atât pe timp de vară, cât și iarna. Dacă ți-ai propus să vizitezi aceste locuri, organizează-te din timp în privința transportului și a cazării și verifică programul de funcționare a zonelor în care accesul turistic este limitat. Cea mai sigură opțiune este să îi contactezi pentru informații actualizate pe reprezentanții Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Anina.
Deși turismul românesc este încă insuficient promovat în țară și peste hotare, România are atracții care pot concura cu multe alte destinații externe. Iar Cascadă Bigăr este doar una dintre minunățiile care te așteaptă să le vizitezi, la o distanță de doar câteva ore de mers cu mașina sau cu trenul și la un cost accesibil oricărui buzunar.