România este o țară populată cu foarte multe superstiții. Oricât de amuzant ar suna, Paștele cailor chiar există, este o reminiscență (un rest) al obiceiurilor străvechi ale poporului nostru.

Paștele cailor:

Paștele Cailor chiar există / Reportaj/ AUDIO+VIDEO+Foto : Europa FM

Este o sărbătoare cu dtă schimbătoare, urmează la o săptămână după Paștele creștin. Este ziua de joi ce urmează după Paști. Se crede că timp de oră, o singură dată pe an, se satură caii de păscut iarbă. În zilele noastre a căpătat un sens negativ, fiind folosită sintagma de „la paștele cailor” pentru a se sugera, despre un anumit eveniment, că nu se va întâmpla niciodată. Aduce foarte mult de zicala „când or zbura porcii”. Raționamentul de la baza acestei sintagme se bazează pe faptul că niciodată nu se va sătura calul să pască iarbă.

Această sărbătoare a fost atestată în toată România. Se pare că semnificația acesteia se leagă de un mit creat în jurul Maicii Domnului. Se pare că aceasta i-ar fi blestemat, ei sunt animale nerumegătoare, nesătule mereu, din cauza tropotului lor deranjant. Zgomotul acestora ar fi dranjat-o în timpul nașterii lui Iisus.

Paștele blajinilor sau a morților:

Pastele blajinilor.jpg

Este o sărbătoare religioasă, mulți o consideră de creștină, cu toate acestea are origini profund păgâne. Este o sărbătoare prezentă în partea de est a Europei. Această sărbătoare este dedicată celebrării oamenilor trecuți în neființă. De această sărbătoare se vizitează mormintele rudelor decedate, fac curățenie iar preoții vin și sfințesc.

Paștele blajinilor are loc în ziua de luni de după Duminica Tomii, adică la distanță de o săptămână de la Învierea Domnului.

La origine, acest Paște, numit și al Morților, era un prilej de a sărbători pe așa numiții „rhomani”, aceștia ar fi, în credința populară, primii oameni de pe Pământ, care trăiau fără femeile lor, fiind doar 30 de zile pe an alături de ele. Acești oameni sunt blajini, preocupați de post și de rugăciunea închinată oamenilor. Ei nu știu când este Paștele normal, așa că oamenii le vestesc Învierea Domnului prin aruncarea cojilor de ouă roșii în apă. Spre deosebire de Paștele cailor, acesta chiar apare în calendarul ortodox.